Editorial

După chipul și asemănarea noastră

Nu reușim să ne solidarizăm îndeajuns, pentru că mereu apar alte și alte probleme. În Siria de la începutul conflictului armat au murit peste două sute de mii de civili. În Ucraina nu a mai numărat nimeni, deși cu doar doi ani în urmă toată societatea civilă de la noi etala în rețelele de socializare steagul Ucrainei. Apoi a urmat fluturarea drapelului francez și așa mai departe.

Dar dacă am urmări cu atenție ce se întâmplă pe pământ, ne-am da seama cât de bolnavi și neputincioși suntem noi, oamenii. Țări aflate în război, problema imigranților, experimente nucleare care afectează planeta, copii abandonați, animale pe cale de dispariție, încălzire globală, țări din așa-zisa lume a treia devorate de malnutriție și foame, păduri întregi secerate pentru bani, cutremure, boli, viruși și peste toate mitingurile masive ale lumii civilizate care își cere dreptul la căsătorii gay, eutanasiere, avort.

Pe plan personal, cum e vorba, „interesul poartă fesul". Fiecare urmărește câștigul propriu. Până și mercenarul luptă într-un război străin fiindcă primește un salariu consistent. Iar cine ajunge la bani, o ia cu pași repezi spre nebunie: corpul pe post de zeu.

Dacă s-ar ajunge la o înțelegere prin care saloanele de frumusețe și clinicile de chirurgie estetică să doneze automat cinci procente din venituri spre țările din lumea a treia, în câțiva ani Africa ar fi mai bogată decât America. Pentru că oamenii nu mai înțeleg natura, nu mai acceptă bătrânețea. Dacă înainte oamenii își remodelau aspectul fizic prin culori, peruci, accesorii (pantofi cu platformă, lenjerie cu suspensii) acum, cu toată știința la îndemână, lucrurile sunt mai categorice: implant dentar, sâni din silicon, buze cu botox, îndepărtarea chirurgicală a ridurilor și grăsimilor, subțierea gleznelor, remodelarea maxilarelor și câte și mai câte.

Toate aceste „corecții" ale trupului se întâmplă în aceeași lume dominată de războaie, catastrofe naturale, foamete, boală. Știri care trec pe lângă noi, mereu altele, mereu mai multe. Se poate face ceva? Poate că nu. Poate că umanitatea nu va fi niciodată mai bună. Aceasta este lumea noastră, după chipul și asemănarea noastră.

Noi nu putem schimba cursul unui război. Dar nimeni nu ne oprește să donăm o farfurie cu mâncare, să plantăm un copac, să nu aruncăm gunoaiele în pădure. Să ne facem datoria la locul de muncă. Să avem grijă de natură cum avem de casa noastră. Nimeni nu ne oprește să ne pese mai mult.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *