Motivul intrigant pentru care ne urmărim obsesiv profilurile de pe social media

Dacă ați fost vreodată tentați să parcurgeți propriile profiluri de social media, imaginându-vă ce ar putea crede alții despre viața voastră, nu sunteți singuri. Potrivit autoarei și psihoterapeutului Eloise Skinner, este un fenomen perfect natural în care mulți oameni se complac. Iar explicația este intrigantă: În esență, totul este înrădăcinat în dorința noastră de a afla mai multe despre cine suntem ca persoană.

  ‘Dorința de a înțelege cum suntem percepuți a fost prezentă în instinctul uman de generații întregi’, a declarat profesionistul în domeniul sănătății mintale. ‘În timp ce încercăm să ne înțelegem pe noi înșine – răspunzând la întrebarea atemporală cine sunt eu? – ne bazăm adesea pe opiniile și reflecțiile altora pentru a ne ghida. Uitându-ne la propriile rețele de socializare este un mod de a încerca să ne înțelegem identitatea’, a explicat psihologul. Iar atunci când acest feedback nu este disponibil imediat, a explicat dna Skinner pentru Mashable, încercăm să ne imaginăm ce ar putea fi examinând ce ar vedea alții când se uită la profilurile noastre din social media. Această nevoie de acceptare socială și de statut a fost modelată de-a lungul anilor de evoluție, a adăugat psihologul Zoe Mallet. Urmărirea propriei rețele de socializare este doar un alt mod de a controla percepția celorlalți asupra propriei persoane, a explicat ea. Ca urmare, toți oamenii au o nevoie profundă de aprobare socială, care este amplificată doar de social mediaa. „Este o încercare subconștientă de a ne îmbunătăți poziția socială, de a ne crește șansele de apartenență și de a ne crea o imagine de sine pozitivă, care face parte din mecanismele noastre de supraviețuire ca oameni”, a declarat Malle.

  Obsesia pentru profilul social-media poate avea rădăcini în perfecționism Actul poate fi, de asemenea, o modalitate de a încerca să dăm un sens trecutului, lăsându-ne incapabili să ne ocupăm de prezent. Pentru alții, însă, auto-hărțuirea poate avea rădăcini în perfecționism: ‘[Ar putea] proveni dintr-un sentiment de nesiguranță cu privire la sentimentul nostru de identitate, la modul în care apărem în fața celorlalți sau chiar un sentiment critic cu privire la ceea ce postăm și unde ar trebui să ne îmbunătățim. Există o mai mare conștientizare a modului în care ne comparăm cu alții online – cu alte cuvinte, este mai ușor să ne comparăm viața digitală cu cea a altcuiva, pentru a vedea ce ne place și ce nu ne place’, a declarat Skinner, citează Daily Mail. Pentru majoritatea, acest lucru este inofensiv, dar pentru unii poate deveni o preocupare dăunătoare. „social media poate acționa ca o unitate de stocare pentru versiuni mai vechi ale noastre și ale identităților noastre, astfel încât reflectarea cu apreciere, nostalgie sau atenție poate fi o activitate benefică și de susținere”, a adăugat dna Skinner. Dacă ne face mai conștienți de noi înșine, mai absorbiți de noi înșine sau ne distrage atenția de la orice am dori să folosim social media, merită să regândim obiceiul”, a spus ea.
  Efectul de bumerang și pericolul expunerii pe social media „Atunci când postăm, suntem validați de răspunsurile pe care le primim și primim o doză de dopamină”, a adăugat Dr. Mallet. „Ne dorim această lovitură din nou și din nou, așa că, bineînțeles, ne vom întoarce la sursa unde am experimentat-o înainte. Nu este vorba că suntem dependenți de a ne privi propriul Instagram. Suntem dependenți de sentimentul pe care îl avem atunci când o facem“, a completat dr. Mallet. Însă experții au avertizat că prea mult timp petrecut pe social media poate avea efecte negative asupra sănătății mintale, în special în rândul tinerilor. O serie de studii au descoperit o legătură puternică între utilizarea intensă a social media și un risc crescut de depresie. Iar date recente din SUA arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe social media au un risc dublu de simptome de anxietate. Începând cu 2023, utilizarea zilnică medie a acestui grup de vârstă a fost de 4,8 ore. Mai mult de jumătate dintre adolescenți spun, de asemenea, că parcurgerea în mod obișnuit a rețelelor sociale îi face să se simtă prost în legătură cu corpul lor, potrivit studiilor.