Ecoul aripilor de cântec

Lucrările Larisei Burac sunt deosebite prin faptul că în concepţia sa de pictor a negat întotdeauna culoarea neagră. Ele exprimă indirect tristeţea, suferinţa, dar şi bunătatea sufletească a pictoriţei.
Această expoziţie aduce la cunoştinţa marelui public opera artistei, cu acest scop fiind lansată şi o broşură în care sunt reproduse cele mai importante picturi.
Victor Cuzmenco, directorul Şcolii de arte „A. Şciusev”, susţine că întreaga creaţie a Larisei Burac a evoluat în trei etape: prima – cea postuniversitară, în care ea încercă să se definească în ipostaza de pictor şi să-şi aleagă stilul propriu: adesea în faţa unei lucrări proaspăt terminate rămânea profund impresionată de ceea ce i-a reuşit. A doua etapă vine după cinci ani şi se caracterizează prin picturi orientate mai mult spre simbolism şi culori mai intense. A treia etapă ţine de postmodernism, lucrările erau de dimensiuni mai mari, mai conceptuale, ba chiar se observă o abordare filosofică.
În creaţia sa, Larisa Burac s-a inspirat din folclorul moldovenesc, fiind frapată îndeosebi de covorul tradiţional. I-a fost foarte aproape sufletului şi credinţa, icoana Sfintei Treimi o ţinea mereu alături, încercând astfel să sfinţească lucrarea pe care o realiza. Alte surse de inspiraţie au fost culturile orientale – chineză, japoneză şi, în special, cea indiană.
Expoziţia cuprinde 36 de lucrări ale pictoriţei şi a fost organizată de soţul ei, Mihai Burac, care a susţinut-o mereu în toate activităţile.
Anastasia Morari,
stagiară la TIMPUL