Efectele regimului Iohannis – PSD pune mâna, pas cu pas, pe majoritatea instituțiilor-cheie

PSD se află în plină ofensivă de preluare a conducerilor unor instituții importante, atât cu rol în domeniul electoral, al mass-media, dar și în zona economică.

Apropierea rocadei premierilor (mai 2023) și a celor patru rânduri de alegeri din 2024 găsește PSD pe poziții din ce în ce mai puternice în statul român, partidul condus de Marcel Ciolacu fiind la conducerea unor instituții-cheie sau pe cale să ajungă la cârma altora.

Cel mai recent exemplu este reușita PSD în a-i convinge pe cei din PNL să-l voteze pe Toni Greblă la șefia Autorității Electorale Permanente, o instituție care are rolul de a asigura organizarea şi desfășurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Așadar, veghează la respectarea regulilor în materie de alegeri, iar în 2024 sunt nu mai puțin de patru teste electorale – europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, dar și la modul cum cheltuiesc partidele banii de la stat. Justificarea era că funcția fusese a PSD, deci ar fi trebuit ca tot social-democrații să o dețină.

La începutul lunii martie, Parlamentul a înscăunat-o, din nou, pe Monica Gubernat la șefia Consiliului Național al Audiovizualului, funcție pe care o mai deținuse până în mai 2021. Pentru a putea să o pună din nou pe Gubernat, PSD a și schimbat Legea de funcționare a CNA. Timp de aproape un an, persoana care fusese aleasă de colegii din CNA pentru a fi președintă, dar îi mai trebuia validarea Parlamentului, era Cristina Pocora. CNA joacă un rol esențial în ceea ce privește supravegherea conținutului pe care îl au televiziunile și radiourile, sancționând ceea ce consideră derapaje, de la amenzi până la retragere de licențe. 

Tot în ședința în care a fost numită Gubernat, Parlamentul a validat-o, tot cu susținerea PSD, pe Camelia Pricopie, în funcția de vicepreședintă a Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. PSD mai are pe încă o funcție de vicepreședinte pe Florin Tunaru, încă din era Dragnea. Autoritatea de Audit este structura responsabilă de controalele privind banii europeni. La conducerea Curții de Conturi, din cei trei oameni, PSD a trimis doi: pe președintele Mihai Busuioc, dar și pe vicepreședintele Ilie Sârbu, deținător al mai multor mandate de ales pe listele social-democraților.

Schimbări la ANRE

În luna aprilie ar trebui să fie votată noua conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Energie, unde PSD nu-l mai susține ca președinte pe fostul său deputat Dumitru Chiriță. Potrivit informațiilor „Adevărul”, PSD nu ar vrea să cedeze funcția, deși toamna trecută fusese luată în calcul o eventuare schimbare la negocierile cu liberalii. Mai mult, pe lângă funcția de șef al ANRE, PSD va mai trimite încă o persoană ca membru simplu în Comitetul de Reglmentare. 

Nu în ultimul rând, PSD l-ar vrea demis de la Consiliul Concurenței pe Bogdan Chirițoiu, având inclusiv un proiect de lege pentru modificarea actului normativ de organizare și funcționare, care, dacă ar trece, ar duce automat la demiterea conducerii. Șefia Consiliului Concurenței prezintă interes pentru PSD, potrivit informațiilor „Adevărul”.

CCR, condusă de un fost membru PSD

PSD are foști membri sau persoane susținute de partid și la CCR. Actualul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, a fost deputat PDSR (predecesorul PSD), apoi UNPR. În urma unor jocuri de culise din 2016, Enache i-a suflat funcția de judecător CCR lui Ioan Chelaru, un jurist vechi al PSD, actualul șef al instituției fiind preferat atunci de Liviu Dragnea. La CCR, PSD a mai trimis persoane ca Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, iar ultimul numit pe filieră social-democrată a fost Bogdan Licu. 

Social-democrații au oameni numiți în funcții de top și la Banca Națională a României. Numărul doi din BNR este Florin Georgescu, prim-viceguvernator al instituției. Georgescu a fost parlamentar PSD pentru două mandate (1996-2004), dar și ministru de Finanțe în Guvernele Văcăroiu și Ponta 1. Viceguvernatorul Leonard Badea vine tot de la PSD, în timp ce liberalii îl au în acest post pe Eugen Nicolăescu.

Înțelegerea privind Parlamentul

Inclusiv la nivel parlamentar, PSD deține tot funcția de președinte de la Camera Deputaților, în timp ce la PNL va avea Senatul. La Camera Deputaților ajung în for decizional proiecte care țin de modificări la administrația publică (inclusiv legile electorale), legislația penală (inclusiv amnistia și grațierea), statutul minorităților, finanțarea partidelor politice, precum și teme legate de muncă și protecție socială. Din acest raționament, inclusiv în trecut, partidele mai puternice din coaliții au căutat să aibă șefia Camerei. De exemplu, Liviu Dragnea deținea funcția în perioada de colaborare a PSD cu ALDE, iar Ludovic Orban în perioada în care coaliția era formată din PNL, USR și UDMR. 

Amintim că Iohannis a câștigat alegerile „luptând” cu PSD, dar își încheie mandatul oferind România pe tavă celui mai toxic partid din ultimii 30 de ani.