Dacă duminica viitoare am avea alegeri parlamentare în țară, cine ar veni la guvernare? Ar fi ușor să explicăm eventualele rezultatele prin prisma câștigătorilor și a celor care pierd, al eșecurilor și reușitelor , a speranțelor și dezamăgirilor. Magenta Consulting și-a propus să privească însă lucrurile din alt unghi. Al comportamentului electoratului din Moldova.
Cine sunt cei care stau în spatele voturilor pe care le primesc candidații partidelor din Moldova? Există o "matrice" după care se votează sau totul e la întâmplare? Și ce ar trebui să cunoască partidele despre alegătorii lor pentru a le adresa mesajele corecte și a le câștiga loialitatea? Studiul Magenta Consulting arată că nu e chiar totul bazat pe hazard. Așadar, în premieră pentru țara noastră – radiografia alegătorului din Moldova.
Electoratul din Moldova este în mare parte pesimist. 87% în cazul susținătorilor comuniștilor și 68% din cei care votează cu PLDM sunt nemulțumiți de starea lucrurilor. Dar, în același timp, această tendință de a vedea doar jumătatea goală a paharului ține nu doar de situația din țara. La fel de sumbru sunt văzute și treburile pe plan internațional de circa 58% din întregul electorat. Să fie pesimismul politic caracteristică națională?
Electoratul din Moldova nu citește, dar se uită activ la TV. Jumătate din întregul electorat nu și-a făcut timp de nici o carte în ultimele 3 luni. Interesul față de ziare nu este cu mult mai mare. În schimb, majoritatea covârșitoare, circa 92%, privește televizorul. Și nu orice post TV. Sub influența PR-ului politic sau din întâmplare, electoratul fiecărui partid privește anumite știri, pe care le consideră cele mai obiective:
PCRM – Prime, Moldova 1
PLDM – PRO TV, Jurnal TV
PD – Prime, PRO TV
PL -unicul care alege diversitatea surselor, urmărind Jurnal TV, PRO TV, Publika TV și Prime.
Sunt, desigur, și din cei care ascultă radioul, mai ales PD-iștii. Iar alții, mai puțini deja, aleg și internetul ca sursă alternativă de informare. Dar cel mai curios fapt confirmat prin sondaj, e că o parte din electorat, în special cel al PD și PCRM, își formează totuși opiniile politice discutând cu vecinii și prietenii.
Luate la un loc, toate aceste constatări duc la concluzia că electoratul din Moldova votează mai mult la ochi, după gradul de încredere pe care îl inspiră și promisiunile pe care fac liderii de partid la TV. Iar o campanie de promovare a partidului bazată preponderent pe presa scrisă, radio sau internet nu ar avea același succes.
În politică e la fel ca în afaceri. Dacă ți-ai ales corect publicul-țintă și îi comunici corect, într-un limbaj potrivit mesajele, ai vânzări. O dovadă în acest sens, au fost alegerile prezidențiale din SUA. Barak Obama și-a orientat campania spre a obține voturile casnicelor și a imigranților. Acțiunile sale, inclusiv și intrigile dintre concurenți s-au învârtit, în special, în jurul alegătoarelor care stau acasă, prin prisma cărora, susținut de soția și cele 2 fiice ale sale, el a apărut mereu într-o lumină bună. Tot în acea perioadă a fost emis ordinul de trecere în legalitate a imigranților de până la 16 ani.
Și în Moldova există grupuri-țintă pentru fiecare partid, doar că puțini și-au dat interesul să le descopere. De exemplu, PD are în rândul simpatizanților săi foarte multe casnice din mediul rural. PL este un partid al tinerilor. PCRM – al pensionarilor și persoanelor active, dar cu venituri mici. Iar în PLDM își pun speranțele mulți dintre șomeri și persoanele care au lucrat peste hotare.
În acest sens, se pare că statutul Partidului Liberal se potrivește cel mai bine cu electoratul său. Acesta pune în capul listei de priorități susținerea tinerii generații și tot ei – elevii, studenții, dar și cei de 30-44 de ani – sunt susținătorii lor principali.
Totodată, atât în PCRM, PL cât și PD peste 50% din electorat este reprezentat de femei. În rândul susținătorilor Partidului Democrat în genere 67% sunt doamne. Să fie oare flerul și stilul de a vorbi al liderului de partid (M. Lupu) ceea ce le-a cucerit?
Electoratul activ din Moldova are studii medii. Prin urmare, nu se știe în ce măsură mesajele politice elaborate, ce abundă în expresii complicate, sunt înțelese de publicul – țintă. De foarte multe ori acest "dacă nu înțeleg ce spune, înseamnă că e deștept" se transformă în "acesta nu-i de-al nostru " și ajunge să fie ignorat sau respins de electorat. Probabil, acesta ar putea fi motivul pentru care posibilul succesor la conducerea PCRM (Iurie Munteanu) a devenit renumit pentru stilul său simplist de a vorbi cu alegătorii.
Unde este electoratul cu studii superioare? O pătrime alege PCRM, o cincime – PLDM. Altă cincime se regăsește în rândul celor "indeciși" sau "dezamăgiți", votul și încrederea cărora ar putea fi câștigată prin promisiuni îndeplinite.
Electoratul din Moldova nu vrea să aleagă între Europa și Rusia. Unicii care susțin în totalitate parcursul european, 86% din electorat, sunt PL-iștii. Restul, ar vota și pentru integrarea în Uniunea Vamală cu Rusia. Pentru o mare parte din electorat, refuzul de a face o alegere clară este determinat de teama de unire cu România și dorința de a rămâne în relații bune cu Rusia – "frate mai mare" pentru unii și "stat cu puternică forță de influență" pentru alții. Dar în timp ce PCRM respinge expres ideea unirii, celelalte partide pun accent pe integrarea europeană, fără prea multe explicații. Probabil, prin aceasta s-ar putea explica și ponderea mare a alegătorilor de etnie rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară în rândul simpatizanților fracțiunii comuniste. Spre deosebire de celelalte partide unde majoritatea simpatizanților, circa 80%, sunt moldoveni. Puțini sunt, probabil, însă cei care știu că totuși PCRM prin statutul său "pledează pentru Integrarea Europeană."
Sursa: consulting.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
