Or, în cele mai multe cazuri euro figurează ca element de compunere cu semnificația „al Europei, specific Europei, în/din Europa, european” într-o serie de cuvinte devenite internaționale, de tipul eurosport, euroligă, eurovision, euronews ș.a. sau bine-cunoscutele eurointegrare, europarlamentar, eurocomisie.
Formantul euro a căpătat însă și semnificații apreciative, cu caracter pozitiv, ajungând să însemne bun, superior, de calitate înaltă, demn de încredere, performant, modern, calificat etc. În spațiul nostru s-au încetățenit de mult asemenea îmbinări ca reparații euro, geamuri euro, iar diverse companii care prestează servicii își atașează neapărat în denumire un euro, pentru a-și face publicitate, astfel încât clienții sunt invitați de site-uri ca euro-vacanța, euro-nunta, euro-computer, euro-parbrize, euro-imobil și multe altele. Sunt frecvente denumirile de evenimente sau activități, alcătuite cu acest prefixoid la modă – eurostil, eurosalon, euroconferință, euroconcurs, eurostandard, euroobservator sau chiar EuroȘcolarul și EuroPreșcolarul.
Nu s-au lăsat așteptate nici „eurometaforele”, căci se vehiculează deja asemenea lexeme ca euromit, eurosceptic, eurooptimist, euroentuziasm, iar jurnaliștii nu ratează posibilitatea de a persifla anumite situații prin denumiri ca euroscandal, eurocioban, eurobrânză, ori chiar europrost și prin titluri sugestive de tipul „Euroscumpiri în loc de eurointegrare”, „Țăranii s-au supărat pe eurobrânză” sau unul deosebit de actual – „Eurofițe pe Litoral”.
Asistăm acum la o „euromodă lexicală”, care a pus în circulație un nou prefixoid, EURO, activizând procesul derivațional. Iar ce va rămâne, după ce va trece moda, vom mai vedea.
Irina Condrea, doctot habilitat, conferențiar universitar la USM
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
