După ce declarațiile lui Ciocoi au scandalizat opinia publică, Europa Liberă a publicat un interviu cu Igor Boțan (ulterior promovat la greu în presa lui Igor Dodon) în care acesta sare în apărarea ministrului Ciocoi, „analizând” în felul său „Acordul Elțîn – Snegur” (21 iulie 1992) anunțându-ne, plin de încredere, că părțile în conflictul transnistrean sunt R. Moldova și… Transnistria.

Igor Boțan (pentru Europa Liberă) „Acel document vorbește despre două părți implicate în conflict – Republica Moldova și Transnistria și vorbește despre Armata a 14-a, care este neutră”

Un fals rămâne a fi un fals, chiar dacă este spus la Europa Liberă

Oricât nu s-ar strădui domnul Boțan, dar părțile semnatare ale acordului sunt și „părțile în conflict” – R. Moldova și F. Rusă. Transnistria nu este semnatară a acestui acord, deci, acordul este opozabil și produce efect doar părților semnatare.

Articolul l
Din momentul semnării Convenției, părțile în conflict îşi asumă angajamentul de a întreprinde toate măsurile necesare pentru încetarea totală a focului, precum şi a oricăror acţiuni armate, una împotriva celeilalte.

Odată cu încetarea focului, părţile în conflict procedează la retragerea unităţilor Forţelor lor armate şi a celorlalte for­maţiuni, a tehnicii de luptă şi armamentului, urmînd să încheie acest proces în decurs de şapte zile.

Semnarea acestui Acord a fost o consecință a Agresiunii militare a Federației Ruse! De fapt, acest  Acord a fost elaborat la Moscova și impus Chișinăului. „Rolul pacificator” al Armatei a 14-a a Federației Ruse a fost de a crea condiții pentru instaurarea și consolidare unui regim marionetă a Federației Ruse, care a permanentizat prezența militară rusească pe teritoriul țării noastre.

La sfârșitul lunii mai 2005 Asociația Avocaților orașului New York a elaborat un raport pe 70 de pagini, referitor la aspectele legale ale crizei separatiste din R. Moldova. Iată ce se menționează în acest raport referitor la Acordul semnat de Elțîn-Snegur: ”La 21 iulie 1992 luptele au luat sfârșit şi Moldova a semnat un acord de încetare a focului, care, merită a fi evidențiat, a fost contrasemnat de Rusia şi nu de Transnistria.”

Același raport menționează: Rolul armatei ruseşti poate fi împărţit în două faze: asistența în timpul războiului din 1992 şi activităţi curente, inclusiv menţinerea depozitelor de armamente în Transnistria. Armata a 14-a a Rusiei a jucat un rol decisiv în războiul din 1992, intervenind în lupte de partea separatiștilor.

Lista argumentelor poate continua, prin urmare, combaterea interpretărilor rusești asupra acestei probleme, vociferate de domnii Ciocoi sau Boțan, este în esență o pierdere de timp. Igor Boțan și-a asumat deschis rolul de avocat al Moscovei în acest conflict și încearcă să ne bramburească cu tot soiul „vicii de procedură”. Un fals rămâne a fi un fals, chiar dacă este spus la Europa Liberă.

Manipularea prevederilor Rezoluției OSCE de la Istanbul din 1999

Este curios alt și un alt detaliu. Ministrul MAIEI Aurel Ciocoi n-a riscat să utilizeze „argumentul” rușilor și cel al lui Igor Boțan despre implicarea în conflict a două părți – Republica Moldova și Transnistria. Una e declarația unui analist politic la un oarecare post de radio, chiar dacă e vorba Europa Liberă și alta e declarația unui Ministru de Externe. Dacă Ministrul Ciocoi ar fi recurs la interpretarea ruso-transnistreană a acordului Elțîn-Snegur, cum a făcut-o Igor Boțan, ar fi dat peste cap toate eforturile diplomației moldovenești, OSCE și SUA în cadrul procesului de reglementări crizei transnistrene.

Fostul șef al Secției Consiliul Europei din cadrul Direcției Generale Drept Internațional şi Tratate, MAEIE, și actualul Ministru de Externe știe foarte bine acest lucru. Din aceste considerente el și-a găsit o altă scuză decât cea pe care i-a servit-o Igor Boțan. Acesta a declarat că „s-a inspirat din documentul semnat la summitul OSCE de la Istanbul, ce a avut loc în 1999, la șapte ani după izbucnirea războiului”.

„Ăsta e un act internațional, semnat de 56 de șefi de stat, printre care semnătura și-a pus-o și președintele SUA și cel al României. Deci, armata rusă a intervenit să oprească vărsările de sânge. Am citat din deciziile aliniatului 18 al Summit-ului”, Aureliu Ciocoi, Ministrul Afacerilor Externe.

Expertul de la IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, a explicat pentru un post de televiziune că alineatul la care a făcut trimitere ministrul de Externe, se referă la cu totul altceva și anume, la faptul că semnatarii:, „au salutat eforturile depuse de Rusia, Ucraina și OSCE în reglementarea conflictul transnistrean.” „Din punctul meu de vedere, este o încercare nereușită a domnului ministru de a ieși basma curată în urma declarației scandaloase. Summitul de la Istanbul, punctul nr. 18 face referință, de fapt, la misiunea de menținere a păcii”, Veaceslav Berbeca, expert, IDIS Viitorul.

Toată această poveste cu declarațiile lui Ciocoi și justificările avocaților săi mediatici indică clar că războiul hibrid este în plină desfășurare. Este de neimaginat ca Ministrul de Externe al Georgiei să recurgă la argumentele rușilor și să declare că Armata F. Rusă de pe teritoriul Georgiei (Osetia și Abhazia) ar fi „intervenit în forță pentru a opri vărsările de sânge”.

Despre profeții mincinoși

În religie, un profet mincinos sau profet fals este cel care are darul profeției sau cel care folosește acest dar pentru scopuri malefice. Nu punem la îndoială calitățile intelectuale și cele analitice ale dlui Boțan. Problema este în ce scop sunt folosite aceste calități.

De ce, Igor Boțan, fiind aparent un critic al actualei guvernări, a decis să sară în apărarea unui ministru din guvernul lui Dodon într-o problemă asupra căreia întreaga societate normală are o viziune de consens total. De ce Igor Boțan i-a întins o mână ministrului Ciocoi, situându-se deschis de partea F. Ruse? Răspunsurile la aceasta întrebare ar putea să ne întristeze.

Ceea ce se întâmplă acum, nu este nicidecum o dezbatere serioasă pe subiecte de interpretări istorice, sau cum spunea ministrul Ciocoi ”apreciere haotică a trecutului nostru recent”. De fapt asistăm la o confirmare a degradării totale a unei societăți aflate în stare de putrefacție intelectuală care înghite orice fel falsuri îi sunt servite de falșii proroci, care se poziționează vădit de partea agresorilor.

NOTĂ 

Într-un final, Igor Boțan vine cu o „replică” directă la articolul nostru (DE CE minte Igor Boțan?). Textul său din cotidianul.md are la bază propria interpretare a Acordului din 1992. Interpretarea domniei sale coincide cu interpretarea Rusiei. Orice text este susceptibil de interpretări, depinde de interesul pe care îl ai.

Despre neutralitatea „recunoscută internațional” și decizia CC

N-o să intrăm în prea multe detalii despre fundătura în care ne „aruncă” dl Boțan. Realitatea este una simplă: doar armata unui stat străin poate „încălca” neutralitatea miliară a altui stat. Prin urmare, de facto, R. Moldova n-a fost nicio secundă neutră în sensul Convenției de la Haga! Nu poți fi în același timp agresată de F. Rusă (conform decizie CEDO, care prevalează asupra acordurilor și legilor simple) și neutră în raport cu F. Rusă. Cu toatea astea unii nu-s deranjați că se fac de râs pe „arena internațională” când vin și abordează subiecte gen „recunoașterea internațională a neutralității”.

Interesul R. Moldova este ca acest text să fie interpretat așa cum am făcut-o noi, deoarece această interpretare corespunde adevărului. Igor Boțan merge pe interpretarea Rusiei. Curtea Europeana a interpretat acordul moldo-rus în favoarea moldovenilor, iar Igor Boțan, sărindu-i în apărarea lui Ciocoi, a preluat interpretarea Rusiei. Este alegerea sa, pe care o respectăm, dar cu care nu putem fi de acord!