Aproximativ 50 de lideri europeni se reunesc joi, 5 octombrie, la Granada, în sudul Spaniei, în speranţa de a-şi afişa dorinţa de a avansa împreună, dar absenţa preşedintelui Azerbaidjanului riscă să diminueze importanţa acestei reuniuni, notează France Presse într-o sinteză, potrivit Agerpres.
Chiar dacă va rămâne un simbol puternic, în special prin prezenţa preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, fotografia de familie a acestui al treilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) s-ar putea să nu aibă strălucirea sperată.
Absenţa lui Ilham Aliev şi – după cum se aşteaptă – a omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, reprezintă un eşec pentru acest forum, una dintre funcţiile principale ale sale fiind de a oferi un cadru informal pentru aplanarea tensiunilor regionale.
La două săptămâni de la ofensiva-fulger a forţelor azere, care a făcut ca aproape întreaga populaţie armeană să părăsească autoproclamata republică Nagorno-Karabah, formatul CPE părea ideal pentru o reuniune.
Dar în ajunul summitului, agasat de manifestările europene de sprijin pentru Armenia, Ilham Aliev a anunţat că nu va participa.
Denunţând o ”atmosferă antiazeră”, el nu a considerat ”necesar” să participe la negocierile în acest format, a declarat pentru AFP un responsabil de la Baku.
Premierul armean Nikol Paşinian, care va fi prezent la forumul din Granada, s-a declarat dezamăgit. ”Eram într-o stare de spirit constructivă şi optimistă”, a mai adăugat el.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este de asemenea inclus pe agenda discuţiilor, marile puteri europene dorind să-şi reafirme sprijinul pentru Kiev într-un moment în care criza politică de la Washington suscită îngrijorare cu privire la continuarea sprijinului american.
Preşedintele SUA, Joe Biden, şi-a exprimat miercuri, pentru prima oară, preocuparea pe această temă, promiţând un ”discurs major” cu privire la ”extrema” importanţă a sprijinului militar şi financiar pentru Kiev.
Sosit deja la Granada, Volodimir Zelenski urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele Franței, Emmanuel Macron şi speră să ajungă la acorduri privind consolidarea apărării antiaeriene a ţării sale înainte de venirea iernii.
”Cheia pentru noi, mai ales înainte de venirea iernii, este să consolidăm apărarea antiaeriană şi avem deja baza pentru noi acorduri cu partenerii noştri”, care trebuie acum ”confirmate şi puse în aplicare”, a adăugat el.
Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructuri importante în Ucraina, privând în mod regulat milioane de locuitori de încălzire, apă şi electricitate.
Kievul consideră că Rusia a reluat această strategie de ”teroare energetică” în ultimele săptămâni, vizând noi infrastructuri.
Volodimir Zelenski consideră, de asemenea, că ar trebui să se acorde ”o atenţie specială” ”regiunii Mării Negre şi colaborării privind securitatea alimentară globală şi protejării libertăţii de navigaţie”.
Obiectivul CPE, imaginat de Emmanuel Macron, este de a reuni un grup mai larg decât Uniunea Europeană: dincolo de cei 27 de membri ai blocului comunitar, alte 20 de ţări au fost invitate la acest al treilea summit.
În spatele acestui acronim se află ţări cu traiectorii radical diferite faţă de UE: candidaţi declaraţi (şi nerăbdători) la aderare, ţări care ştiu că uşa le este închisă pentru mult timp şi Marea Britanie, care a ales în urmă cu şapte ani să părăsească UE, trântind uşa.
”Absenţa lui Erdogan pentru a doua oară consecutiv slăbeşte CPE, conceput să trateze cu Ankara într-un alt format decât UE, la care candidatura sa este îngheţată”, subliniază Sebastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors.
”Fără Turcia şi Azerbaidjan, Comunitatea Politică devine strict mai europeană şi pare a fi mult mai anti-Putin, cu excepţia câtorva lideri”, adaugă el.
Având în vedere că mult aşteptata reuniune privind Nagorno-Karabah nu va mai avea loc, această reuniune din Andaluzia s-ar putea concentra pe criza migraţiei, pe care premierul britanic Rishi Sunak speră să o plaseze în centrul dezbaterilor.
Cele 27 de state membre s-au pus miercuri de acord asupra unui text destinat să organizeze un răspuns european în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, ca în momentul crizei refugiaţilor din 2015-2016.
Dar, în timp ce aşteaptă finalizarea unei reforme laborioase a sistemului european în materie de migraţie, Italia şi Regatul Unit doresc să acţioneze cât mai repede posibil.
”Imigraţia ilegală spre Europa continentală este la cel mai ridicat nivel de aproape un deceniu”, a declarat miercuri premierul britanic.
”Cu mii de persoane care mor în mare, situaţia este atât imorală, cât şi nesustenabilă. Nu putem lăsa ca organizaţiile criminale să decidă cine ajunge pe coastele europene”, a mai afirmat el.
Astfel, potrivit Downing Street, Rishi Sunak şi premierul italian Giorgia Meloni vor avea o întâlnire în marja summitului şi vor anunţa o ”acţiune comună” în această privinţă.
Vă amintim că la 5 octombrie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la summitul Comunității Politice Europene (CPE), care va avea loc în orașul Granada, Regatul Spaniei.
