– Am auzit diverse teorii despre unioniştii din R. Moldova: că ar trebui ei înșiși să se unească, că ar fi plătiţi pentru anumite acţiuni, că cineva anume stă în spatele lor. Ce înseamnă să fii unionist?

– Este o mândrie, fără îndoială! Să fii unionist în R. Moldova înseamnă să iubești acest colț de țară şi să-ţi pese de viitorul copiilor acestui stat şi de bătrânii batjocoriți. Mai înseamnă să nu-ți pierzi speranța că lucrurile se vor schimba. În același timp, un unionist este un cetățean de rând, care își respectă conaționalii indiferent de etnie, confesiune sau convingeri politice. Cei care spun că suntem plătiți pentru a duce mesajul Unirii în casele oamenilor, vin probabil dintr-un mediu unde activismul civic din chemare sufletească este străin, iar manifestările pe care aceștia le organizează au loc doar în schimbul unor bani. În spatele unioniștilor, stă moștenirea lăsată de înaintașii noștri de la 1917-1918 și 1989-1991, care au luptat cu prețul vieții pentru a avea o țară întreagă. Într-un cuvânt, în spatele nostru stă datoria istorică de a reuși.

„R. Moldova e un stat care a furat până și speranța oamenilor”

– Ați declarat că 2018 este anul în care veți folosi toate resursele necesare pentru a apropia de realitate idealul reunificării. Care sunt motivele pentru care faceţi acest lucru?

– În viață, pentru a acționa, trebuie să-ți stabilești anumite priorități. Pentru mine, prioritar e să contribui la reîntregirea neamului românesc și am deplina siguranță că sunt pe calea cea dreaptă. Nu o spun doar pornind de la adevărul istoric, ci și în baza unei reflecții obiective a realității. R. Moldova și-a dovedit falimentul în mai multe rânduri, având instituții de stat ineficiente și armată de ocupație, în condițiile în care guvernanții flutură cu mândrie pagina din Constituție care prevede neutralitatea permanentă. R. Moldova este un stat care nu poate să asigure minimul necesar oamenilor de rând sau cetățenilor simpli, nici un învățământ de calitate copiilor (grădinițele fiind renovate tot din banii contribuabililor români), nici o economie funcțională, având un PIB pe cap de locuitor de aproape șapte ori mai mic decât în România. Apropo, în 1989, PIB-ul pe cap de locuitor era aproximativ egal pe cele două maluri ale Prutului. Un stat, care a furat până și speranța oamenilor, devine periculos pentru propriii cetățeni. Prin urmare, mă simt dator să ajut acest stat pentru a se apropia de singura soluţie pe care o are – Re-Unirea.

– Unirea necesită multă implicare civică. Cum rămâne cu cea politică?

Unirea este un act eminamente politic, care, fără îndoială, nu se poate realiza fără implicarea civică. Nu exclud că unii tineri din Mișcarea Unionistă se vor implica în politică. Din păcate, perindarea prin peisajul politic moldovenesc a actorilor, de calitate îndoielnică, mă face să fiu foarte prudent în eventualitatea alegerii unei forțe politice la care să mă alătur. Un lucru știu sigur, că, indiferent unde ne va găsi anul 2018, vom vorbi peste tot despre necesitatea imperativă de reîntregire a neamului românesc.

– În R. Moldova există mai multe partide care se declară unioniste, dar nu și-au înscris în statut proiectul Reunificării. O echipă doar din unioniști, așa cum s-a constituit Partidul Unității Naționale (PUN), credeți că va reuși ca susținerea lui Traian Băsescu să convingă electoratul?

– Implicarea lui Traian Băsescu în politica de la Est de Prut este cu siguranță o veste bună. Ex-președintele României are o experiență incontestabilă și calităţi de lider necesare pentru a lua frâiele unei forţe politice din R. Moldova. PUN trebuie să demonstreze că poate deveni acea forță politică unionistă, care ne-a lipsit ani la rând. Cu siguranţă, președintele Băsescu a putea deveni liderul, care va uni toate forțele unioniste într-o platformă unică, cu o listă comună unionistă. Am avut ocazia să cunoaștem receptivitatea pentru dialog a președintelui, care a acceptat să ne întâlnim și chiar a venit cu propunerea de a semna un protocol de colaborare.

– Partidele declarate „proeuropene”, precum PPDA și PAS, ar putea să-și regândească obiectivele și să se apropie mai mult de electoratul unionist?

– E simplu: la următoarele alegeri parlamentare, trebuie să votăm, în exclusivitate, partidele și candidații, care spun, clar și răspicat, că viitorul acestui pământ bătut de soartă este în cadrul României reîntregite.

„Principatul Moldovei și-a ales soarta în 1859”

– Sunteți de acord că astăzi asistăm la falimentul moldovenismului antiromânesc, creat de comuniști și preluat de socialiști și unii proeuropeni de ocazie?

– Falimentul moldovenismului de sorginte stalinistă – nu al celui autentic, care e românesc prin definiție! – era inevitabil. Este o revenire la normalitate și, odată cu schimbarea generațiilor și deșteptarea cetățenilor lucizi, acest proces este ireversibil. Încercarea de a prezenta R. Moldova drept continuatoare a Principatului Moldovei este un fals istoric. Principatul Moldovei și-a ales soarta în 1859, prin Unirea Principatelor Române, creând statul modern român. Prin urmare, continuatorul de drept al Principatului Moldovei este România. R. Moldova a apărut pe harta lumii tocmai în 1991, în granițele Basarabiei și Transnistriei ciopârțite, fiind creată în laboratoarele minților bolnave sovietice.

– Într-o dezbatere televizată, mi-ați părut idealist. Știind cât de cinică este politica, sunteți pregătit de o campanie electorală foarte dură?

– Da, politica este cinică, murdară, dar e și unica pârghie de a schimba lucrurile la nivel instituțional. Sarcina mediului asociativ de sorginte românească din R. Moldova este atingerea masei critice de 50% +1, favorabilă Re-Unirii. Această masă critică ar trebui, la rându-i, să aleagă politicieni unioniști, iar în lipsa acestora ne putem trezi ca electoratul unionist să voteze iarăși așa-ziși proeuropeni care ne mint cu himera integrării în UE – un imperativ necesar, dar imposibil de realizat fără Unire. Pentru campania electorală suntem oricând pregătiți, căci, de câțiva ani, le vorbim zilnic oamenilor despre necesitatea reîntregirii. Adevărul e de partea noastră, și, spre deosebire de alți actori politici, nu ar trebui să mințim oamenii, ci să le spunem adevărul.

10TV, portavoce a celor reduși la tăcere

– Observăm că socialiștii sunt destul de panicați de acțiunile unioniste. Ce noutăți le mai pregătiți?

– La sfârșitul anului trecut, am demarat campania „100.000 de cărți pentru Centenar”, desfășurată alături de Constantin Codreanu, deputat în Parlamentul României și președinte al Comisiei pentru Comunităţile de români din afara ţării. Vom merge în 100 de localități din R. Moldova pentru a dona carte, acolo unde se simte o lipsă acută de literatură în limba română. Cu atât mai mult, cu cât recentele declarații de Unire, din partea consiliilor locale, sunt un adevărat act de curaj, de adeziune la valorile românești și dorință de a reveni acasă, pentru că tot ce-i românesc nu piere. Acuzațiile aduse declarațiilor de Unire sunt trase la indigo în biroul președintelui Dodon și transmise la semnat consilierilor socialiști, cu o rapiditate pe care Partidul Comunist din Coreea de Nord l-ar fi invidiat. Vedem că Igor Dodon, alături de ortacii săi, continuă să atace nucleul cel mai lucid al societății, amenințându-ne cu tancuri și război civil. Vreau să-i transmit că noi nu îi împărtășim abracadabranta îngrijorare. Dacă nu va porni el războiul, altcineva cu siguranță nu o va face. Cât ţine de tancuri, la ce fel de tancuri s-a referit Dodon, în condițiile în care armata națională nu are niciun tanc în dotare?

Firile slugarnice ale socialiştilor au trecut la atacuri asupra singurului post de televiziune unionist – canalul 10TV – copilul pe care l-am crescut cu atâta dragoste şi sacrificii, unde lucrează voluntari pentru cauza noastră comună. Catalogăm aceste acțiuni drept intimidări și atentate la dreptul de liberă exprimare, deoarece 10TV şi alte câteva mass-media din R. Moldova sunt „portavocea celor reduși la tăcere”. Aceasta demonstrează că socialiștii sunt în agonie și simt cum le fuge pământul de sub picioare. Dar ei nu contează pentru noi. Pregătim și o Mare adunare unionistă la Chișinău pentru 25 martie. La acest eveniment, care va fi organizat cu ocazia celebrării Centenarului Unirii Basarabiei cu România, ne propunem să fim în număr de cel puțin 100 de mii de persoane.

Ion Leaşcenco este preşedintele Blocului Unităţii Naţionale, o coaliție de asociații civice și grupuri de inițiativă care militează pentru Re-Unirea cu România și drepturile românilor din afara țării.

Născut la 16 iunie 1983, la Chișinău, Ion a absolvit Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Facultatea de Istorie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” şi Academia Politică FES 2017. Administrează o mică afacere în domeniul comerțului. Recent, a fost ales în SUA director al reprezentanței R. Moldova la Consiliul Mondial Român.