Iar drept dovadă sunt cele mai recente evenimente din țară, și anume, așa-zisul referendum din UTA Găgăuzia și reținerea directorului liceului românesc de la Tiraspol.

Așadar, la întrebarea va putea oare R. Moldova rămâne pe drumul său european, fără a fi amenințată direct sau indirect de Rusia, analiștii și experții susțin la unison că, deși anul trecut Rusia a lovit tare în R. Moldova, impunând sancțiuni la exporturile de vin și produse alimentare, anul acesta va fi mult mai rău.

Stanislav Secrieru, expert în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (CERE), precizează că, după evenimentele din Ucraina, Kremlinul va dori să submineze și cea din urmă „poveste de succes” a Parteneriatului Estic (PaE). „Rusia este pregătită să aloce atât resurse financiare, cât și voință politică pentru a spori presiunea asupra Moldovei”, a spus Stanislav Secrieru.

Mai mult, chiar dacă Rusia va continua să promoveze decuplarea Ucrainei de UE în 2014, R. Moldova va primi, de asemenea, o „atenție” considerabilă din partea Kremlinului. „Ar putea fi o lovitură „mortală” pentru PaE, dacă Rusia va împiedica RM de la semnarea Acordului de Asociere (AA). De asemenea, Rusia va încerca să provoace noi tensiuni în Transnistria și Găgăuzia, lucru care ar putea avea un efect negativ asupra relațiilor RM cu UE și ar putea ridica îngrijorări cu privire la disponibilitatea RM de a semna AA”, a menționat Stanislav Secrieru.
Mai mult, succesele Rusiei în Armenia și Ucraina au stimulat încrederea că poate influența evenimentele în favoarea sa și în R. Moldova. „Iar odată ce se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia va încerca să demonstreze RM cât de dureros poate fi drumul spre UE”, a precizat expertul de la CERE.

Aceleași temeri le are și analistul politic Oazu Nantoi, care a declarat pentru REL că, după încheierea Jocurilor Olimpice, „Federația Rusă ar putea deveni mult mai dură în raport cu R. Moldova, prin intermediul marionetelor de la Tiraspol și a coloanei a cincea de pe malul drept al Nistrului pentru ca să-și atingă scopul, ca în cazul Ucrainei, și anume, nesemnarea AA și haotizarea procesului politic pentru ca, în urma alegerilor parlamentare, la guvernare în Moldova să vină aceeași coloană a cincea”.

Moldoveni expulzați din Rusia

În pofida faptului că mulți moldoveni muncesc în prezent în Soci și că are alte proiecte de infrastructură, cum ar fi Cupa Mondială FIFA 2018, Rusia va folosi diferite metode de hărțuire împotriva celor 200 de mii de lucrători permanenți moldoveni din Rusia. Serviciul Federal de Migrație din Rusia susține că 190 mii de cetățeni moldoveni au interdicția de a intra în Rusia pentru încălcarea condițiilor de ședere pe termen scurt. „Autoritățile moldovenești susțin că cifra este de 19.500, dar chiar dacă cifrele Rusiei sunt „umflate”, le-ar putea transforma foarte ușor în realitate”, afirmă autorul studiului. Potrivit lui Secrieru, în cazul în care Rusia expulzează muncitorii moldoveni, bugetele familiilor vor fi grav afectate, iar unul dintre pilonii de creștere economică din R. Moldova va fi subminată. În 2012, lucrătorii migranți au trimis aproape 1.5 miliarde dolari acasă, iar 65,5 la sută din banii de peste hotare au venit din Rusia.

Embargo la produsele moldovenești

În septembrie 2013, Rusia a impus o interdicție la importurile de vin din R. Moldova, sub pretextul „calității” dubioase. Totodată, oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că va avea loc o interdicție totală sau parțială și în 2014, și anume, la fructele și legumele proaspete. „Sectorul agricol din Moldova deține aproximativ 28 la sută din forța de muncă a țării și generează 12 la sută din PIB. Iar un embargo rus ar putea încetini creșterea economică și alimenta nemulțumirea populară”, a precizat expertul.

Suspendarea temporară de gaze

O altă pârghie prin care Rusia poate exercita presiuni asupra RM sunt exporturile de gaze naturale, întrucât, deocamdată, este sursa principală a RM pentru gazul importat. „Deși contractul dintre „Moldova-Gaz” și „Gazprom” a fost prelungit până la sfârșitul anului 2014, „problemele tehnice” de pe conducta care traversează regiunea transnistreană ar putea fi folosite pentru a explica o eventuală suspendare temporară a livrărilor de gaze către RM. Rusia ar putea amenința, de asemenea, cu neprelungirea contractului de gaze în 2015 și ar putea insista asupra încheierii unui nou acord ce va fi condiționată de retragerea RM din cel de-al treilea Pachet Energetic al UE”, a spus Stanislav Secrieru.

UE trebuie să accelereze construcția gazoductului Ungheni-Chișinău

În acest sens, pentru a neutraliza pârghiile energetice ale Rusiei, analiștii sugerează că UE ar trebui să sprijine cooperarea energetică a RM cu România și Ucraina. „Până în aprilie 2014, gazoductul Iași-Ungheni ar trebui să fie dat în exploatare. Dar fără o stație de comprimare se poate transporta doar volume limitate de gaz și ar putea furniza doar în imediata apropiere a acesteia, și anume, în Ungheni și Nisporeni. Nu poate furniza în Chișinău, care este, evident, cel mai mare consumator de gaze”, afirmă analistul Secrieru. Așadar, UE ar trebui să pună mai multe presiuni pentru construirea rapidă a unei stații de comprimare la Iași, astfel încât interconectorul să poată lucra la capacitate maximă.

Rusia și Transnistria vor lucra mână în mână

Tot experții sunt de părere că Rusia și Transnistria vor acționa împreună pentru a continua militarizarea regiunii. Deși în noiembrie trecut, Transnistria a promis să-și retragă în termen de două săptămâni contingentul militar suplimentar, care sunt staționate în mod unilateral în Tighina, după trei luni nu s-a întâmplat nimic. „Se zvonește că Transnistria are planuri de a fortifica „punctele sale de trecere” de-a lungul liniei administrative cu R. Moldova în 2014”, arată studiul.

În ceea ce privește regiunea autonomă Găgăuzia, referendumul din februarie privind integrarea europeană sau de aderare la Uniunea Vamală reprezintă o altă oportunitate pentru Moscova de a amplifica tensiunile dintre Chișinău și Comrat.
„Dacă pornim de la ipoteze teoretice, Rusia nu dorește ca R. Moldova să ratifice și să semneze Acordul de Asociere. Aceasta înseamnă că va încerca să impună o atmosferă de haos pe malul drept al Nistrului. Și eu consider că așa-zisul referendum din sudul RM deja este un element al acestui scenariu și Federația Rusă are la dispoziție regimul de marionete rusești din stânga Nistrului, prin intermediul căruia ar putea să inițieze acțiuni de forță în zona de securitate pentru destabilizarea situației politice în R. Moldova”, a spus Oazu Nantoi.

Clasa politică din RM, fără curaj și voință

Mai mult, în timp ce oficialii din R. Moldova sunt reticenți în a vorbi deschis despre tacticile Rusiei, Oazu Nantoi declară că, de peste două decenii, clasa politică din RM nu are curajul și voință politică pentru a declara franc, inclusiv pentru comunitatea internațională, că fenomenul pe care noi îl numim așa-zis conflict transnistrean nu este un conflict între populația de pe ambele maluri ale Nistrului, ci este un conflict între proiectul de edificare a statalității RM, în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională, și ambițiile geopolitice ale Federației Ruse. „Și așa-numita „republică moldovenească nistreană”, din 2 august 1990 până în prezent, este o unealtă a Moscovei, prin care Moscova încearcă să controleze întreg teritoriul RM”, a menționat analistul politic.

De cealaltă parte, analistul politic Nantoi menționează pentru REL că, pe de o parte, memorandumul Merkel-Medvedev din 5 iunie 2010 demonstrează că Germania și UE, în persoana Germaniei, își dă seama că așa-zisa a doua parte în conflict este totuși Federația Rusă. „Pe de altă parte, Federația Rusă este un partener mult prea important, sub diferite aspecte și economic, în primul rând, mult prea important pentru UE, ca să își sacrifice propriile interese de dragul R. Moldova”, a precizat Oazu Nantoi.

Ce poate face UE?

Având în vedere aceste riscuri, UE ar trebui să-și respecte propriile promisiuni, spun analiștii. „R. Moldova a făcut ceea ce a fost rugată, așa că UE ar trebui să ridice obligativitatea vizelor în vara anului 2014 pentru moldovenii care dețin pașapoarte biometrice”, afirmă Stanislav Secrieru.

Iar în ceea ce privește eventualele restricții comerciale din partea Rusiei pentru RM, UE ar trebui să-și facă un plan și să ia în considerare continuarea liberalizării pieței pentru produsele moldovenești. „Pentru a ajuta Moldova să reziste oricărui nou embargo economic rus, UE ar trebui să faciliteze restricțiile privind principalele exporturi din Moldova pe piața europeană: fructe și legume, cereale, zahăr și miere, semințe de floarea-soarelui, ulei vegetal, și produse industriale ușoare”, a spus Secrieru.

UE ar trebui să acorde, de asemenea, o atenție sporită Transnistriei și Găgăuziei, iar conflictul transnistrean ar trebui să apară pe ordinea de zi a agendei UE-Rusia.