Pentru că se apropie alegeri generale dificile, iar inflaţia accelerează şi pandemia se agravează, guvernul Ungariei şi banca naţională se bat într-un joc de-a aruncatul vinii pentru ce se întâmplă şi pentru ce ar putea veni. Pe scurt, banca centrală îi reproşează premierului Viktor Orban că este periculos de generos cu cheltuielile, în timp ce guvernul spune că politicile sale sunt cel mult inofensive şi că inflaţia se datorează unor factori pe care nu-i poate controla.
Mai mult, un rol l-ar putea avea căderea forintului şi, se ştie, apărarea monedei naţionale cade în sarcina băncii centrale. Însă scumpirile fac viaţa de zi de zi a cetăţeanului şi a firmelor din ce în ce mai grea şi puţine guverne îşi permit să nu intervină. În Ungaria, una dintre cele mai populare, dar şi controversate, măsuri este plafonarea preţurilor carburanţilor la pompă. Benzinăriile nu au primit însă, până acum, niciun ajutor, fiind nevoite fie să suporte pierderile, fie să crească preţurile la alte produse.
Mai recent, şi guvernul Poloniei anunţat planuri costisitoare de a limita creşterea preţurilor benzinei şi motorinei în cadrul unui pachet mai larg de măsuri antiinflaţie. Budapesta merge însă şi mai departe permiţând câtorva mii de firme şi afaceri mici să cumpere energie la preţuri mai mici, similare celor de care beneficiază gospodăriile.
În primăvară vor fi alegeri generale, iar Orban se pare că va avea de înfruntat pentru prima dată o opoziţie reală, unită. Şase partide cu ideologii diferite s-au aliat contra guvernului considerat populist sub conducerea unui outsider energic, după cum scrie Reuters. De decizia privind deschiderea accesului la preţuri mai mici pentru energie vor beneficia firmele care au mai puţin de 10 angajaţi, a explicat un oficial guvernamental.
Din 15 noiembrie, şoferii maghiari beneficiază timp de trei luni de preţuri la carburanţi sub cele de retail. Astfel, benzina şi motorina nu pot costa la pompă mai mult de 480 de forinţi (1,30 euro) litrul. Când decizia a fost anunţată, motorina costa peste 500 de forinţi litrul.
Presa maghiară scrie că această măsură le va fi de folos mai ales şoferilor care circulă pe autostrăzi deoarece carburanţii sunt mai scumpi la benzinăriile de acolo. Benzinăriile, însă, nu beneficiază de reduceri de taxe sau de vreun stimulent financiar pentru a ţine preţurile jos, aşa că decizia guvernului de a plafona preţurile loveşte în primul rând în cea mai mare companie de petrol, gaze naturale şi rafinare din Ungaria, MOL.
În primul său mandat, între 2010 şi 2014, guvernul Orban a tăiat preţurile energiei şi gazelor pentru gospodării, producând pierderi distribuitorilor de electricitate. Ulterior, a naţionalizat mai multe companii de utilităţi ca parte a unei campanii de a ţine sub control preţurile energiei pentru populaţie. Această măsură l-a ajutat pe Orban să-şi asigure un nou mandat.
Analiştii au acuzat că astfel guvernul a eliminat concurenţa de pe piaţă, înlăturând un factor care reduce natural preţurile. Acum „ar trebui să fie clar pentru toţi că atât timp cât acest guvern este la putere, preţurile energiei vor fi reduse, iar această măsură va acoperi şi afacerile mici“, a declarat un reprezentant al guvenului. Între timp, preţul kilowatului-oră din Ungaria a ajuns la maxime istorice, la fel cum s-a întâmplat în alte state. Companiile nu beneficiază de reduceri de tarife şi sunt puse în faţa situaţiei de a transmite inflaţia la energie către consumator şi cumpărător prin majorări de preţuri. Camera de Comerţ a Ungariei apreciază că scumpirea energiei a pus într-o poziţie dificilă circa 21.000 de IMM-uri, potrivit Budapest Business Journal.
Banca centrală maghiară estimează că indicele de inflaţie va urca la peste 7% luna aceasta, deşi majorează dobânda de politică monetară încă din vară pentru a frâna creşterile de preţuri. Forintul, moneda maghiară şi călcâiul lui Ahile al economiei, este şi el la minime istorice faţă de principalele valute internaţionale, ceea ce face ca importurile să fie mai scumpe, alimentând inflaţia. Datoriile şi deficitele guvernamentale cresc, dând motiv băncii centrale să critice guvernul.
În Polonia, premierul Mateusz Morawiecki a anunţat recent implementarea unor măsuri de reducere a preţurilor carburanţilor care vor costa bugetul de stat peste un miliard de zloţi (214 milioane euro). Levierul folosit va fi micşorarea anumitor componente ale preţurilor carburanţilor, notează Reuters. Morawiecki a spus că această masură face parte dintr-un pachet mai cuprinzător antiinflaţia şi a precizat că în niciun caz nu se pune problema plafonării preţurilor carburanţilor. Şi zlotul s-a dus puternic în jos în ultimele zile.
În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, cea mai mare companie de energie, CEZ, a anunţat că de anul viitor va majora preţurile cu o treime. Alţi furnizori mari i-au urmat exemplul. Camera inferioară a parlamentului ceh a acceptat să ia în considerare un proiect de lege care să permită exceptarea de la plata TVA pentru electricitate şi gaze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
