Reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică susțin că mai au nevoie de bani pentru analizarea chestionarelor și solicită de la stat încă 15,2 milioane de lei, anunță publika.md

Potrivit instituţiei, suma de 89 de milioane de lei, cheltuită pentru Recensământul de anul trecut, nu a fost suficientă pentru analiza datelor. Totodată, specialiștii spun că trebuie achiziționate sisteme informaționale speciale.

"Recalculul s-a făcut anul acesta și din cauza deprecierii leului, pentru că majoritatea sistemelor vor fi cumpărate în dolari. Și deoarece dolarul a crescut, iată avem așa o diferență de bani", a declarat șefa Direcției Statistică Demografică și Recensământul Populației, Valentina Istrati.

Unii experți menționează că datele trebuie anunțate urgent, întrucât acestea își pierd din actualitate, mai ales în situația în care Moldova se confruntă cu o migrație masivă.

"Sunt cifre de care orice guvernare și foarte multe instituții au nevoie. Noi în continuare nu știm care e structura etnică, nu știm câți și ce limbă vorbesc și așa mai departe", a spus directorul IMAS, Doru Petruți

La colectarea datelor, care a avut loc în luna mai a anului trecut, au fost implicați peste 12.000 de recenzori. Bugetul Recensământului 2014 a fost de 89 de milioane de lei. Din aceşti bani, peste 73 de milioane de lei au fost alocate de Guvern, iar restul din surse externe.

Recensământ 2014 sau "joaca de-a moldovenii"

Biroul Național de Statistică a publicat un formular de recensământ ce conține erori grave, deși acest lucru a fost semnalat intenes de către presă.

Formular de recensâmânt al BNS avea întrebarea ce viza „naționalitatea / apartenența etnică (la libera declarația a persoanei)”, fapt care stârnea următoarele nelămuriri:

a. Dacă Statul RM dorește să afle naționalitatea (cetățenia), acest lucru este inutil, căci absolut toți participanții la recensământ sunt de naționalitatea moldovenească (sunt cetățeni ai R. Moldova și doar cetățenii pot participa).

b. Dacă Statul RM dorește să afle etnia din care e formată națiunea civică moldovenească atunci întrebarea trebuie să conțină doar Apartenența etnică.

ÎNCOTRO?

Manipularea Guvernului a fost că a încearcat să etnicizeze conceptul de națiune civică dar astfel îi lipsește pe minoritari de posibiltiatea de a exista. Îmbinarea naționalitate/etnie își propune să determine cât mai mulți cetățeni să se declare "moldoveni" (în sensul de locuitori ai Moldovei) încercând ulterior să avanseze idee că acei cetățeni ar pretinde că sunt de etnie "moldoveni".

Așa numiții specialiștii din guvern și parlament, care au adoptat această decizie, nu-și dau seama că prin asta distrug orice șansă de existență a națiunii civice moldovenești care este formată din etnici români, ruși, bulgari, ucraineni sau găgăuzi.

Un etnic rus sau român din RM la întrebarea ce naționalitate/etnie are, poate răspunde „moldovean" (e locuitor al RM) sau să specifice etnia, întrebarea fiind o premieră în istoria cercetărilor de acest gen din RM și chiar RSSM. Pe vremea URSS întrebare viza exclusiv "ETNIA" iar majoritari erau "moldovenii" căci termenul de "român" era interzis.

Dacă cetățean spune "moldovean", statul îl lipsește de dreptul la apartenența etnică. Dacă răspunde român sau rus, statul RM nu-l consideră pe acel cetățean ca fiind de naționalitate moldovenească și făcând parte din națiunea moldovenească (civică), deși este născut în RM din cetățeni ai RM.

Echivalarea termenului de etnie și naționalitate în întrebarea recensământului a fost votată de Parlamentul și Guvernul R. Moldova. Această manipulare grosolană este o practică specifică propagandei imperialiste rusești și nu a integrării europene.

TIMPUL menționează că Acordul de Asociere cu UE a fost semnat în limba română. Deși Guvernul și Parlamentul au comis o gravă eroare prin acceptarea întrebării referitoare la etnie și naționalitate, ar trebuie să țină cont de nomenclatorul Uniunii Europene a limbilor iar la publicarea rezultatelor să publice cifrele celor care vorbesc limba română și moldovenească într-un singur rând.

TIMPUL.MD