Iluzia decuplării: De ce R. Moldova rămâne „la pachet” cu Ucraina / Summit UE de la Bruxelles
Summitul UE de la Bruxelles a reconfirmat un adevăr incomod pentru R. Moldova: în pofida angajamentului declarat pentru o „abordare bazată pe merit”, Chișinăul continuă să fie tratat ca o extensie a Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Pentru prima dată, declarația oficială a summitului menționează explicit că procesul de aderare cu Republica Moldova va fi condus pe baza meritelor proprii. Însă, în context, această nuanțare este interpretată mai degrabă ca un gest simbolic. De facto, R. Moldova continuă să fie evaluată în oglindă cu Ucraina, fără a beneficia de o agendă politică distinctă în relația cu Bruxelles-ul.
De altfel, comunicatul privind Ucraina nu a fost susținut unanim – Ungaria a refuzat să-l semneze – în timp ce poziția europeană față de R. Moldova a fost acceptată de toate cele 27 de state membre. Acest contrast nu denotă însă o preferință pentru Chișinău, ci reflectă mai degrabă statutul său marginal în ecuația de securitate continentală.
Summitul Moldova–UE programat pentru 4 iulie vine după o perioadă lungă de așteptare. Între timp, Ucraina a primit promisiuni ferme de sprijin financiar – peste 30,6 miliarde de euro în 2025 –, în timp ce Moldova rămâne un beneficiar modest.
Declarațiile despre „consolidarea rezilienței” R. Moldovei în fața amenințărilor hibride nu reușesc să mascheze percepția dominantă: R. Moldova este tratată mai degrabă ca o zonă vulnerabilă decât ca un candidat pe picior de egalitate.
În cele din urmă, Republica Moldova trebuie să-și urmeze propriul interes național, nu să aștepte sincronizarea cu un vecin aflat în plin război și tranziție profundă. Integrarea europeană nu poate fi amânată până când Ucraina va fi pregătită – un proces care ar putea dura ani sau chiar decenii.
