În codrul muzicii corale româneşti

La festivitatea organizată la Biblioteca Naţională au participat mai mulţi oameni de cultură. Prezent la eveniment, prefaţatorul cărţii, cunoscutul folclorist Andrei Tamazlâcaru, a menţionat că Victor Creangă este un dotat dirijor de cor, dar şi un excelent compozitor, care scrie în exclusivitate pentru cor, el însuşi fiind un fenomen artistic în cadrul renaşterii corale în Moldova, care se repetă în acelaşi context şi formulă de afirmare a unor cunoscute personalităţi din trecut, precum au fost distinşii dirijori şi compozitori Gavriil Musicescu şi Mihail Berezovschi. Titlul volumului, a subliniat el, este conceput în cheie filosofică, eminesciană. „Atât în creaţiile corale proprii, cât şi în cele de inspiraţie folclorică, Victor Creangă se manifestă ca un original creator, capabil să imprime lucrărilor sale o gândire şi o sensibilitate autonomă, un stil care, deşi se împlântă în straturile laice tradiţionale, îşi dobândeşte individualitate proprie. Pe scurt, el a reuşit să-şi crească creanga lui în codrul muzicii corale de la noi”, a mai constatat Andrei Tamazlâcaru.
La rândul său, compozitorul Constantin Rusnac a spus că aceasta este o carte-eveniment, care va contribui la dezvoltarea artei corale româneşti. Pe marginea cărţii s-au mai expus dirijorul Orchestrei de muzică populară „Fluieraş”, Sergiu Ciuhrii, dirijorul de cor Elena Marian, directoarea Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”, Valentina Iurco (instituţie în al cărei cadru Victor Creangă conduce Corala „Sonata”) ş.a.
La eveniment au evoluat mai multe colective corale, care au interpretat creaţiile şi prelucrările cunoscutului dirijor şi compozitor. „Eu mă duc, codrul rămâne”, „Vin, bădiţă, vin deseară”, „Ce te legeni, codrule”, „La izvoraş, în codru” ş.a.
Dirijor de formaţie şi de vocaţie, Victor Creangă a fondat şi a dirijat mai multe colective corale din republică. Totodată, el a iniţiat şi realizat mai multe manifestări corale de amploare: Sărbătoarea Naţională de interpretare a muzicii corale cu participarea în corul unit a peste 2000 de interpreţi (9 mai 1980); Festivalul Internaţional de Muzică Corală „Toamna de aur” cu participarea formaţiilor din Bulgaria, România, Letonia şi R. Moldova; patru ediţii (2003, 2005, 2007, 2009) ale Sărbătorii Muzicii Corale a elevilor din municipiul Chişinău, cu genericul „Sărbătoarea corului”, la care, de fiecare dată, a participat în corul unit câte 2500-2700 de elevi ş.a. Totodată, el a propus, în repetate rânduri, conducerii de vârf a R. Moldova de a iniţia, la Chişinău, Sărbătoarea Corală sub cerul liber, pe potriva celei din Ţările Baltice.
Cartea lui Victor Creangă, lansată recent, apărută într-o ediţie revăzută, cuprinde creaţii pentru formaţii corale cu voci omogene, precum şi creaţii pentru formaţii corale mixte. Potrivit dirijorului, „cântul coral este cel mai democrat, cel mai desăvârşit şi cel mai eficient instrument în educaţia estetică a naţiunii”.