Film

(În EXCLUSIVITATE de la CANNES III) Cântând în ploaie, la propriu

Pe motiv de securitate sporită, (planul Vigipirat, activat de vagi amenințări de atacuri teroriste) se formează cozi kilometrice înainte de intrarea la proiecția pentru presă, sub rafalele de ploaie ciobănească. Ploaia amplifică nota la mantenanță: mitologicul covor roșu pe care defilează starurile (dimineața îl urcă în goană jurnaliștii acreditați, muritori de rând) face pliosc-pliosc: ghiftuit de apă, trece în culoarea vinului maturat, e schimbat mai mult de 3 ori zilnic…

La „Cannes classics” s-a dat muzicalul „Umbrelele din Cherbourg” (spre regretul cinefililor, în absența Catherinei Deneuve), au avut prioritate purtătorii de umbrele de epocă. E îmbucurătoare prezența în competiție a numeroase filme muzicale, filme în care muzica e personaj în sine – „Behind the Candelabra” de Steven Soderbergh și „Inside Llewyn Davis” de Ethan Coen, Joel Coen, consacrate unor personaje reale, figuri marcante de pe frontispiciul muzicii universale.

Actorul prolific Dan Aykroyd s-a înfățișat în persoană, nu doar pentru filmul lui Soderbergh, dedicat unei personalități emblematice, virtuosului pianist Liberace, ci și pentru a propune lumii noua sa marcă – vodca „Crystal Head”. Cu aerul unui Hamlet vetust, starul manipulează sticla în formă de craniu (hidrocefalic), desenată de artistul american John Alexander. Mesajul nu e prea clar, de turtești o sticloanță ca asta, nu te doare capul? Sau vițăvercea, avertizare, ca pe pachetele de țigări, „Vai de capul tău”? Nefiind expert în ale „datului de dușcă”, îi las pe alții să decidă…

Welcome to Cannes, DSK!

Mare specialist în licori băubile e proaspătul cetățean al matușcăi Rusia, Gerard Depardieu, prezent în gura lumii și Croisette vin cu o surpriză – trailerul filmului inspirat din aventura americană a lui Dominique Strauss-Kahn (DSK), ex-directorul FMI și, se zice, fără cinci minute Președinte al Franței. Până mai ieri, filmul turnat fulger, în șase săptămâni (bate fierul cât e cald!), sub bagheta lui Abel Ferrara, se numea „The June Project”, acum s-a cristalizat în „Welcome to New York”. Producătorul francez Vincent Maraval, ce va distribui uvrajul via compania Wild Bunch, a promis că urmează a fi proiectată pentru aleși o versiune de lucru, aici, la Cannes. Cum-necum, spiritele s-au încins, incidentul s-a produs la fel, în timpul unui Festival, în mai 2010. Afișele au fost distribuite, toată tărășenia e din nou subiect de glume piperate. Cu Gerard Depardieu în pielea unui un personaj foarte apropiat de cel al lui Dominique Strauss-Kahn și Jacqueline Bisset în rolul nevestei înșelate, Anne Sinclair, filmul, ne asigură autorii, nu intenționează să ia în colimator viața unor oameni concreți, miza e mai mult mai mare, zice Vincent Maraval. „Ne interesează raporturile dintre puterea politică, sex și bani, dar și ce înseamnă să fii dezonorat public din cauza unei dependențe, de astă dată, sexuale, și cum e trăită această situație în cuplu”, adaugă el.

Filmul „Welcome to New York”, titlu cu o doză sporită de ironie, bineînțeles, se inspiră liber din scandalul ce a răsturnat viața și cariera liderului socialist DSK. E compus din două părți distincte: prima relatează arestul personajului principal, suspectat de viol, și aici regizorul se bazează pe imagini documentare și mărturii, și partea a doua, turnată în luxosul apartament din Tribeca, unde omul politic a locuit sub arest patru luni de zile, împreună cu soția. Desigur, partea secundă e pură ficțiune. Apare fireasca întrebare: cum se va proceda în caz că cei vizați vor intenta proces? Paza bună trece primejdia: 12 avocați sunt angajați în proiect, fiecare scenă filmată e validată de către juriști, totul se verifică și se răs-verifică. Nu doar atât: a fost încheiat un contract de asigurare cu o companie influentă, decisă să achite daunele unei eventuale chemari în justiție.

…Competiția continuă și nimeni nu riscă pronosticuri sigure: în topurile presei de specialitate dețin întâietatea, deocamdată, trei filme: „Inside Llewyn Davis” de Ethan Coen, Joel Coen, „Le Passe” de Asghar Farhadi și „A Touch of Sin” de Jia Zhang-ke.

Despre ele, însa, altă dată.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *