În acest context, Sergiu Musteaţă, directorul Centrului de Cercetări Arheologice din R. Moldova, a ţinut să sulbinieze faptul că legea a fost aprobată după un efort de cinci ani de zile al specialiştilor în materie. Potrivit lui, proiectul de lege a fost respins din varii motive, deşi fusese expertizat de specialişti din SUA, Franţa, Ucraina şi alte ţări. Acum legea adoptată va fi implementată prin acte normative care vor stipula un şir de sancţiuni pentru cei ce vor încerca să o încalce. El a precizat că în aşa-numita „arheologie neagră” sunt implicaţi peste 150 de căutători de comori, care nu au nimic în comun cu cercetările arheologice.
La rândul său, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a constatat că noua lege prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va lua în evidenţă strictă patrimoniul arheologic şi la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice. Totodată, va fi fondată Agenţia Naţională Arheologică, organ de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului respectiv.
În cadrul conferinţei, a fost lansată „Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău”. Ion Ştefăniţă, coordonatorul volumului, director general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a spus că lucrarea pune în faţa cititorului cazuri de demolare, intervenţii degradante ilicite asupra obiectelor de patrimoniu istoric şi monumentele care se ruinează de la o zi la alta.
În urma inspectării monumentelor de arhitectură de importanţă naţională şi locală, au fost inventariate 977 de monumente din partea centrală a Chişinăului. Dintre acestea, în ultimii ani, 77 au fost demolate, iar 155 au suferit serioase intervenţii structurale ilicite. Un caz răsunător l-a constituit demolarea Conacului Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 160.
(N.R.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
