Faptele penale imputate de procurorii DNA au fost săvârșite de Victor Ponta în calitate de avocat, în perioada 2007-2008, în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care este inculpat și apropiatul său Dan Șova.
Pe scurt, Șova i-a determinat pe directorii complexurilor energetice Turceni și Rovinari să încheie cu casa sa de avocatură (SCA Șova și Asociații) contracte de asistență juridică nelegale. Din banii primiți, Șova i-a dat mare parte lui Ponta în contul unor prestații fictive, spun procurorii.
Premierul a refuzat luni să dea declarații în fața procurorilor, deși în urmă cu o lună îi acuza pe anchetatori că au început urmărirea sa penală fără a fi audiat, cu toate că procurorii au respectat noua procedură penală așa cum a fost amendată legea veche sub coordonarea lui Ponta. La ieșirea de la DNA, Ponta a evitat să spună că nu a vrut să dea declarații, menționând doar că va merge din nou la DNA în august, după finalizarea expertizei dispuse de procurori.
Reamintim că în luna iunie, când s-a început urmărirea sa penală, șeful Guvernului a refuzat să dea declarații scrise la DNA invocând faptul că vrea să studieze dosarul. La scurt timp a plecat la Jocurile Europene de la Baku (boicotate de liderii UE). Iar de acolo, fără a-l anunța pe președintele țării, a zburat direct în Turcia, cu avionul președintelui Recep Erdogan, pentru a se opera la genunchi. Absența din țară poate fi interpretată și ca strategia premierului de a atenua scandalul penal.
De ce este obligatoriu sechestrul asigurător
Procurorii anticorupție au fost obligați să aștepte întoarcerea lui Ponta din Turcia pentru a-l audia și a-l anunța că i-a fost schimbată calitatea în dosar, din suspect în inculpat, deoarece infracțiunea de spălare de bani impune, potrivit legii, aplicarea sechestrului asigurător. Pentru aplicarea sechestrului asigurător se pune în mișcare acțiunea penală ce atrage automat calitatea de inculpat – situație juridică ce indică existența unor probe certe, așa cum, de altfel, se precizează în ordonanța DNA.
Probele procurorilor
Documentele-probe deținute de anchetatori sunt reprezentate de:
-înscrisuri reprezentând contractele de asistență juridică încheiate de Casa de Avocatură „Șova și Asociații” cu complexurile energetice Turceni și Rovinari, fără respectarea legislației;
-convenția de conlucrare profesională dintre casa de avocatură a lui Dan Șova și cabinetul avocațial al lui Victor Ponta contra sumei lunare de 2000 de euro în 2007 (mărită prin act adițional la 3.000 de euro lunar în 2008);
-facturile lunare;
– înscrisurile falsificate pentru a se proba prestațiile lui Ponta, realizate prin COPY-PASTE după lucrările avocaților de la Casa de Avocatură “Șova și Asociații”;
– declarațiile avocaților respectivi, care susțin că Ponta nu a pledat în cauzele respective; * documentele ridicate în cadrul unor inspecții fiscale făcute în 2011, când ANAF era condusă de Sorin Blejnar.
Însă bomboanele de pe coliva dosarului le reprezintă declarațiile prin care angajații lui Dan Șova descriu cum au falsificat documente pentru a acoperi banii primiți de Victor Ponta și cum au distrus probe pentru a zădărnici aflarea adevărului.
Mecanismul prin care Șova a făcut plățile nelegale către Ponta. Falsurile lui Ponta
“Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis, în perioada octombrie 2007-decembrie 2008, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei, facturi care reprezintă 17 acte materiale de fals”, susțin procurorii.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații”, care a efectuat plata contravalorii lor. Apoi, actele au fost înregistrate în contabilitate. Cu alte cuvinte, nu numai Șova a făcut falsuri sau a ordonat executarea acestora, ci și Ponta, pentru a putea încasa banii.
Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta NU a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare, susțin procurorii anticorupție.
Când au fost făcute falsurile
Procurorii susțin că falsurile au fost făcute în 2011, pe fondul unor controale fiscale. Potrivit DNA, “Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică a lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați. Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda «copy-paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA «Șova și Asociații»”.
Declarațiile avocaților și angajaților puși să facă falsurile
Avocații angajați ai SCA “Șova și Asociații” ale căror acte juridice au fost copiate pentru a justifica activitatea lui Victor Ponta au fost audiați ca martori la DNA. Ei au declarat că NU au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel și că, în realitate, Ponta Victor-Viorel NU a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte. De asemenea, angajații lui Șova au descris cum au falsificat contracte și cum au distrus probe, inclusiv hard-discuri, pentru a zădărnici aflarea adevărului.
Un Mitsubishi Lancer de la Șova. Ce a făcut Ponta cu banii primiți pe prestațiile fictive
În afară de bani, Ponta a primit și un Mitsubishi Lancer Evo 10. Autoturismul a fost achiziționat în 2008, în leasing, de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, pentru a-l folosi cu titlu gratuit.
Societatea de avocați a lui Șova a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei.
În luna iunie 2009, când era deja ministru în cabinetul Emil Boc, Victor Ponta a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Procurorii mai susțin că Victor-Viorel Ponta a folosit o parte din cele 181.439,98 lei obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
În ultima sa declarație de avere din 15 iunie, anul acesta, Victor Ponta a anunțat că a înstrăinat două apartamente și mașina achiziționată prin leasing.
Cum a scăpat premierul de alte trei infracțiuni de corupție
În acest dosar, Victor Ponta era suspectat și de săvârșirea a trei infracțiuni de conflict de interese. Și anume, în calitate de premier, pentru bunurile primite de la Șova, l-ar fi numit pe acesta ministru. Deoarece faptele erau săvârșite în calitate de premier, Ponta nu putea fi urmărit penal fără avizul Camerei Deputaților din care face parte (Ponta este și deputat). Colegii săi deputați au respins cererea DNA de urmărire penală pentru conflict de interese.
În ce dosare mai apare Victor Ponta
Specialiștii susțin că Victor Ponta poate avea probleme penale și în dosarul prietenului său, deputatul PSD Sebastian Ghiță. În dosar, printre alții, apare ca inculpat și cumnatul premierului, Iulian Herțanu, acuzat de fraudarea fondurilor europene, prejudiciile fiind de peste 10 milioane de euro numai pe această secvență infracțională.
Dosarul, instrumentat de DNA Ploiești, este complex, cuprinzând și alte secvențe infracționale, precum fraudele din domeniul achizițiilor publice de la sectorul 1 al Capitalei, unde prejudiciul a fost calculat la peste 600 de milioane de euro.
De asemenea, o parte a dosarului privește implicarea lui Sebastian Ghiță pentru cumpărare de voturi cu tigăi la alegerile parlamentare din 2012, precum și cumpărarea de voturi pentru Victor Viorel Ponta la alegerile prezidențiale din 2014.
Un alt dosar în care Ponta poate avea probleme este cel în care a iertat KazMunayGas de o datorie către statul român de 400 de milioane de dolari, spun specialiștii.
Liberalii și-ar sacrifica vacanța de dragul guvernării
Conducerea PNL a luat măsuri de mobilizare a propriilor parlamentari pentru situația în care în Legislativ va fi organizată o sesiune extraordinară care ar putea viza urmărirea penală a lui Victor Ponta sau instalarea unui nou guvern.
Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a explicat că parlamentarii liberali se aşteaptă la convocarea unei sesiuni în timpul vacanței parlamentare, astfel încât deputaţii şi senatorii vor fi în permanentă stare de alertă. „Am cerut fiecărui deputat să îmi comunice când şi unde este plecat în concediu, pentru că ne aşteptăm la convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare”, a afirmat Ludovic Orban. El a explicat că liberalilor li s-ar putea cere să îşi întrerupă vacanţa, dacă va fi organizată o astfel de sesiune. Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere, ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
De menționat că există mai multe variante, în ceea ce privește convocarea Legislativului în perioada următoare. Potrivit lui Ludovic Orban, o astfel de convocare din vacanță va fi necesară dacă DNA va înainta Parlamentului noi cereri de avizare a urmăririi penale. Chiar dacă liberalii nu l-au nominalizat explicit pe Victor Ponta, această parte a strategiei îl vizează tocmai pe premier. Pe de o parte, PNL a contestat la Curtea Constituțională (CCR) votul din plen în cazul cererii de urmărire penală a premierului Victor Ponta. În cazul în care CCR, care judecă miercuri sesizarea, ar da câștig de cauză liberalilor nu ar fi exclusă reluarea votului. O altă variantă, mai consistentă, este legată de faptul că, în ultima perioadă, presa a publicat informații neoficiale potrivit cărora lui Victor Ponta i s-ar putea deschide și alte dosare.
Planuri de guvernare
Și în acest caz, ar fi necesar votul Camerei Deputaților, pentru că fără acest aviz, premierul nu poate fi urmărit penal. Printr-o prezență cât mai ridicată, liberalii încearcă să contracareze o eventuală încercare a PSD de a amâna o decizie, fie în Biroul Permanent, fie prin provocarea lipsei de cvorum la plen.
În funcție de evoluția situației juridice a lui Victor Ponta, se poate ajunge la varianta în care acesta să își piardă funcția de premier. În acest caz, președintele Klaus Iohannis va declanșa consultări cu partidele parlamentare, la capătul cărora va propune un nou premier. Propunerea PNL pentru această funcție este prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu. Acesta ar putea conduce un guvern PNL-UDMR-UNPR-PSRO, sprijinit și de grupul Minorităților. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. În funcție de evoluția negocierilor, nu este exclus ca votul să aibă loc într-o sesiune extraordinară, dar evident că operațiunea se poate prelungi și după 1 septembrie.
De altfel, este din ce în ce mai evident că dificultățile de natură juridică ale lui Victor Ponta le dau liberalilor speranțe în ceea ce privește guvernarea. Potrivit unei circulare a PNL Timiș, organizațiile din județ sunt invitate să anunțe propunerile pentru diferite funcții. Cum PNL a demarat, oficial, competiția internă pentru alegerile locale de anul viitor, este explicabil că adresa se referă la primari, consilieri județeni sau locali. În schimb, în partea a doua a listei se cer nominalizări pentru posturi precum cel de ministru, secretar de stat, director în minister, director în autorități naționale, director sau inspector în deconcentrate.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va colabora instituţional cu premierul Ponta, dar îşi menţine punctul de vedere exprimat atunci când DNA a anunţat anchetare a premierului, moment în care i-a cerut demisia de la Guvern.
sursa: romanialibera.ro
