Peste o mie de case au rămas fără acoperiş, alte mii de locuinţe – fără curent electric, zeci de persoane au fost traumatizate sau au rămas blocate în maşini, hectare de culturi agricole au fost distruse.
Cum putea fi prevenit dezastrul?
Grindină cât oul de găină la Ungheni, pe 18 iunie 2016
Solicitat de Report.md, vicedirectorul Serviciului Special pentru Influenţe Active Asupra Proceselor Hidrometeorologice (cunoscut ca Serviciul Antigrindină), Serghei Eremeico, ne-a spus că norul cu grindină a venit dinspre judeţul Neamţ şi a fost depistat din timp de radarele meteorologice, însă nu s-a intervenit din cauza restricţiilor de lansare a rachetelor antigrindină în direcţia frontierei cu România. „Norul cu grindină, numit în limbaj tehnic „supracelulă”, a fost monitorizat tot timpul de Serviciul Antigrindină şi, când a intrat pe teritoriul Republicii Moldova, cu o viteză de peste 60 km/oră, avea dimensiuni uriaşe. Stratul de grindină din nor era de 10 km, iar diametrul grindinei – de până la 12 cm. Toate punctele rachetare erau încărcate, dar lansarea unei rachete în apropierea frontierei este interzisă. Aşa cum partea română n-a reuşit să trateze norii cu agent activ în timp util, iar noi n-am avut posibilitate să intervenim, grindina a căzut peste mai multe localităţi din raionul Ungheni. Noi împiedicăm formarea grindinei, dar cea formată deja în nori nu o putem topi şi nu are altă cale decât să cadă pe pământ”, ne-a mai spus Serghei Eremeico.
Potrivit lui, dezastrul putea fi putut prevenit dacă Moldova ar fi semnat cu România un acord de colaborare în domeniul realizării acţiunilor de prevenire a fenomenelor meteorologice periculoase, despre care se discută deja de vreo trei ani: „Un asemenea acord ne-ar fi permis să lansăm rachete în apropiere de frontieră şi, în acest fel, am fi redus daunele cauzate de căderile de grindină”, susține Eremeico.
Mai puţin de 50% din teritoriul Moldovei protejat de grindină
Din cele aproximativ 2,5 milioane ha de terenuri agricole din Republica Moldova, doar jumătate sunt protejate de fenomenele meteo extreme prin intermediul a 12 unități speciale ale Serviciului Antigrindină cu 115 puncte rachetare. În zona de protecție sunt incluse 25 de raioane din nordul şi centrul republicii. Specialiştii de la Serviciul Antigrindină susţin că eficacitatea de lansare a rachetelor antigrindină este de 75 – 90%, acesta fiind unul dintre cele mai înalte indicatoare din toate celelalte metode de protecție. „Mai eficiente ar putea fi doar serviciile de protecţie antigrindină din Franţa și Germania, ţări care folosesc serviciile de aviaţie în acest sens, însă sunt mult mai costisitoare la întreţinere. În România se dezvoltă un serviciu antigrindină asemănător cu al nostru. Ba mai mult, specialiştii români trec Prutul pentru a urma anumite cursuri de instruire la noi”, ne-a mai spus Serghei Eremeico.
Afirmaţia este, însă, combătută de un raport al Băncii Mondiale, în care se menţionează că beneficiile sistemului de rachete antigrindină nu sunt clare şi că tehnologia a fost dintotdeauna controversată.
Nu există dovezi ştiinţifice că grindina poate fi reprimată
„Un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA conchide că, „nu există dovezi credibile din punct de vedere ştiinţific cum că grindina poate fi reprimată”. Lipsa cunoştinţelor şi dificultatea observării detaliilor unei mari furtuni cu grindină face vizarea observărilor dificilă, la fel ca şi planificarea experimentelor care ar putea detecta modificările induse. Programul Grupului de lucru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale cu privire la Fizica şi Chimia Norilor şi Studiile în domeniul Modificării Vremii, în declaraţia sa cu privire la modificarea vremii, menţionează referitor la suprimarea grindinii cum că evaluarea rezultatelor s-a dovedit a fi dificilă. Cu părere de rău, în Moldova, ca şi oriunde în alte ţări, există un deficit de valori estimative veridice cu privire la beneficiile economice ale programului de rachete antigrindină. Astfel, n-a fost posibil de efectuat o analiză cost-beneficiu convingătoare. Ţinând cont de volumul de cunoştinţe curent despre eficacitatea sistemului de rachete antigrindină, se recomandă ca Moldova să se abţină de la investiţii suplimentare în extinderea acestui sistem”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.
Serviciul Antigrindină ar putea fi extins în zona de sud
Pe de altă parte, Serghei Eremeico susţine că eficacitatea lucrărilor antigrindină este demonstrată anual prin scăderea constantă a gradului de afectare a suprafețelor protejate, în comparație cu suprafețele neprotejate. Iar printre cauzele afectării de grindină a terenurilor protejate sunt, de cele mai multe ori, numărul insuficient de rachete, restricție de lansare în direcția frontierei sau „restricţii de aviaţie”. „Pentru a lucra eficient avem nevoie de 70 de rachete pentru fiecare punct radar, însă, anual sunt alocaţi bani doar pentru 35 de rachete”, ne-a mai spus Serghei Eremeico.
Totuși, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) analizează un proiect de modernizare şi extindere a Serviciului Antigrindină, în care se propune majorarea suprafețelor de protecție, preponderent în zona de sud a Republicii Moldovei. Deocamdată nu a fost identificată sursa de finanţare, însă MAIA îşi propune să reducă cheltuielile pentru întreținerea stațiilor antigrindină, care sunt estimate la aproximativ 80 milioane de lei pe an. În cazul instalării unui sistem automatizat, costurile vor scădea la jumătate, iar numărul angajaţilorar putea fi redus de la 1200 până la, cel mult, o sută de persoane.
Acelaşi raport al Băncii Mondiale arată că în anul 2006, în efectivul Serviciului Antigrindină se numărau 860 de persoane, care era de zece ori mai mare decât cel central de la MAIA şi care a acumulat cheltuieli în mărime de 23,61 milioane lei, absorbind 9,4 la sută din cheltuielile publice ale Republicii Moldovei destinate serviciilor agrare. Acestea au fost valorificate în anul 2006 pentru achitarea salariilor şi lansarea a 1 656 de rachete în 28 de zile, atunci când a fost identificat un risc ridicat de grindină. Astfel, Serviciul Antigrindină deţinea atunci al doilea buget ca mărime din toate entităţile implicate în atenuarea riscurilor.
Citeste mai departe pe: report.md
