Interesul poartă fesul sau de ce moldovenii tolerează corupția

Violeta Cojocaru, membrul Consiliului Superior al Magistraturii

Recunosc că şi eu mi-am adresat asemenea întrebare de nenumărate ori. Pe de o parte, auzim enunţuri foarte curajoase şi, pe de altă parte, vedem lipsa rezultatelor. Cred că unul din motive este moralitatea societăţii care a degradat mult. Al doilea motiv este percepţia şi atitudinea faţă de corupţie, or persoana vizată trebuie să ia atitudine faţă de actele de corupţie manifestate în cadrul instituţiei, având obligaţia de a informa superiorii şi alte organe competente cu privire la cazurile de corupţie despre care a luat cunoştinţă, dar rata de informare este extrem de mică, deoarece apare frica de a fi diferit decât majoritatea, de a fi exclus din circuitul profesional, de a nu fi promovat.

Adevărul e că actele de corupţie nu trebuie tolerate, dar atâta timp cât mesajul transmis de către guvernanţi va fi unul duplicitar, societatea nu va lua în calcul declaraţiile verbale.

În al treilea rând, sunt necesare eforturi la nivel legislativ, şi nu numai, pentru a exclude posibilitatea de a uza de calitatea sau de funcţia îndeplinită pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.

Nina Costiuc, primar de Budești

Atitudinea dublă se manifestă în diferite situații, nu doar când e vorba de corupție. De exemplu, spunem altora să nu arunce gunoiul în stradă, dar singuri nu menținem curățenia, și când cineva ne prinde, ne facem că plouă și căutăm diferite căi ca să-l înmuiem pe cel care trebuie să ne pună la respect. Plus la asta, dacă se spune că trebuie să urcăm în transportul public la stație, înseamnă că trebuie să mergem la stație, dar nu să oprim microbuzul sau autobuzul unde ne trăsnește în cap și totodată să ne plângem că nu este disciplină și regulă. Până când nu ne-om schimba mentalitatea, așa o să trăim.

Antonița Fonari, director executiv al Centrului de Resurse „Tineri și Liberi”

Eu pot să spun doar că este posibil să trăiești în Moldova fără să dai mită. Știu în schimb foarte multe persoane care lucrează în prevenirea corupției, dar plătesc mită, spunând că le este frică atunci când e vorba de sănătatea lor, de școlarizarea copiilor. Pe de altă parte, sunt oameni care fac ceea ce spun, își propun să nu plătească mită și reușesc. Eu nu înțeleg lucrurile astea… Probabil că e vorba de ciocnire de valori duble, de principii promovate duplicitar, pentru că asta ne-a învățat Uniunea Sovietică, să fii ateist și să-ți porți crucea sub insigna de comsomolist, și dualitatea asta va persista foarte mult timp. O să ne ia câțiva ani până vom crea noi valori. În Biblie eliberarea evreilor din robie a durat 40 de ani. Cred că ar trebui să facem și o delimitare între a da mită și a spune cuiva mulțumesc, pentru că dacă îi duci medicului tău o floare sau o ciocolată după ce ți-a oferit un serviciu, fără ca el să-ți fi cerut asta, nu cred că este vorba de corupere.

Stela Moldovanu, director al art-salonului MoldEco

Niciodată nu am plătit cuiva mită. Consider că e o chestie absolut negativă. Categoric nu am o atitudine dublă față de acest fenomen. Știu că mulți moldoveni tolerează corupția. Cred că această atitudine este favorizată. Chiar și mita ordinară plătită polițiștilor în stradă este mai convenabilă, pentru că cetățenii consideră că astfel vor scăpa mai repede și mai ieftin, decât dacă ar plăti amenda legal. Cred că această atitudine apare din cauza faptului că nu ai nicio problemă în cazul în care dai mită. În momentul în care ar exista o penalizare, probabil că unii cetățeni s-ar gândi mai bine. Desigur, sunt o grămadă de legi în țară, dar ele nu funcționează, pentru că nu funcționează în general justiția în Republica Moldova.

Tamara Cristei, dr., conferențiar universitar, USM

La toate nivelurile de discuție moldovenii au condamnat și condamnă corupția. Când avem însă de a face cu un caz concret, atunci intervin mai mulți factori. Eu aș invoca trei din ei. Primul este macro-contextul – experiența oamenilor demonstrează că de moment ce ai dat mită, ai rezolvat problema, fără multă alergătură. Al doilea motiv este siguranța propriilor interese și al treilea, poate cel mai important, este lipsa educației, a moralei sănătoase. Cândva le-am avut prin tradiție, dar s-a întâmplat ceva în timp, că moldovenii au început să tolereze corupția. Poate de aici, de la morală ar trebui să începem, dar interesul poartă fesul și moldoveanul nostru procedează ca de obicei. Corupția e un cuvânt un pic impropriu, care nu trezește o reacție negativă, nu atinge la fel cum ar face-o cuvintele furt, hoție sau crimă.