Actualitate

Interviu cu Kaido Sirel: „Reformele vor face mai simţită prezenţa Europei”

– Domnule Sirel, ce este ENPI?
– Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat este un instrument de cooperare privilegiată a UE cu statele vecine. ENPI este compus din programe bilaterale, regionale şi interregionale. În contextul programelor regionale, noi finanţăm câteva proiecte comune între R. Moldova, Ucraina şi ţările caucaziene, cum ar fi Azerbaidjan, Georgia şi Armenia. Iar în ceea ce priveşte programele interregionale, susţinem proiecte ce sunt implementate în toată Vecinătatea, de la Maroc până la Belarus. Priorităţile pentru programele bilaterale cu R. Moldova pentru anii 2007-2013 sunt stabilite pe trei sectoare: buna guvernare şi justiţie, societate, dezvoltarea reţelelor de energie şi protecţia mediului.

– Ce fel de programe sunt realizate în R. Moldova cu ajutorul ENPI?
– În prezent se realizează sau se află în pregătire circa 150 de programe. Acestea vizează dezvoltarea localităţilor rurale, aprovizionarea cu apă, integrarea socială, eficienţa energetică, sănătatea, justiţia, consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului etc. De asemenea, avem programe regionale, cum ar fi EUBAM – Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră, care ajută grănicerii ucraineni şi moldoveni să controleze frontiera de est, precum şi programele regionale INOGATE şi TRACECA, ce prevăd dezvoltarea reţelelor energetice şi de transport. Anul acesta vom implementa două programe bilaterale specifice: Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi Actori Non-statali şi Locali la Guvernare. Recent am semnat un proiect prin care vom sprijini organizaţiile neguvernamentale să monitorizeze alegerile locale, care vor avea loc pe 5 iunie.

– Ce înseamnă cooperarea transfrontalieră?
– Cooperarea transfrontalieră (Cross-Border Cooperation, CBC) înseamnă că ţările şi autorităţile locale situate în regiunile de frontieră participă la proiecte comune realizate în diverse domenii, cum ar fi transport, mediu, educaţie şi altele. Aceste proiecte conectează oamenii din aceste regiuni prin antrenarea lor în activităţi comune. Deoarece R. Moldova e o ţară mică, întreg teritoriul ei poate fi eligibil pentru a coopera cu regiunile de frontieră din România şi Ucraina.

– Poate oare R. Moldova să implementeze proiecte transfrontaliere fără participarea vreunei ţări-membre a UE?
-În prezent, astfel de proiecte nu există, însă pe viitor prevedem proiecte-pilot specifice pentru a fi implementate între Ucraina şi R. Moldova.

– Ce programe sunt la etapa de pregătire pentru a fi implementate în R. Moldova?
-ENPI este parte componentă a Politicii de Vecinătate. Anul trecut, a fost semnat un acord-cadru cu Stefan Füle, Comisarul European pentru Politică de Vecinătate, care îi permite R. Moldova să participe la programele interne ale UE. În acest sens, R. Moldova este a doua ţară din Vecinătate, după Israel, căreia i s-a oferit această posibilitate. Ca să dau un exemplu, pot să spun că R. Moldova a încheiat deja etapa de negocieri privind Al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică. Dar există şi multe alte programe, care pot fi deschise pentru R. Moldova, cum ar fi CIP – Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie, IEE – Energie Inteligentă – Europa, Customs-2013 (în domeniul vamal), SESAR (în domeniul aerian) sau Public Health – Sănătate Publică. Participarea la diverse proiecte în cadrul acestor programe va fi posibilă dacă autorităţile centrale de la Chişinău vor avea voinţă politică şi capacitate de management.

– Ce suport financiar va fi oferit R. Moldova?
– Până în anul 2010, UE a oferit R. Moldova un suport de 500 milioane de euro. Multe dintre proiectele finanţate de aceste fonduri încă mai continuă. În cadrul ENPI, nivelul de finanţare oferit programelor bilaterale pentru perioada 2011-2013 se ridică la 273 milioane de euro. Pe lângă aceasta, de la începutul anului 2010 şi până la sfârşitul anului curent R. Moldova beneficiază de un grant în valoare de 90 milioane de euro, ca măsură împotriva crizei financiare. Prin intermediul unui instrument nou de finanţare numit Serviciul Investiţional de Vecinătate (Neighborhood Investment Facility (NIF), UE completează cu granturi împrumuturile oferite de băncile europene pentru proiecte de modernizare a infrastructurii. În cadrul NIF sunt finanţate proiecte ce se referă la aprovizionarea cu apă, reabilitarea drumurilor, amenajarea Aeroportului Internaţional Chişinău, modernizarea Spitalului Clinic Republican, înnoirea parcului de troleibuze din Chişinău, suportul sectorului vinicol etc. Valoarea totală a granturilor se ridică la 100 milioane de euro. Totodată, vreau să menţionez că există încă multe instrumente de finanţare mai mici, de care R. Moldova poate să beneficieze în cazul în care proiectele ei vor învinge competiţia. Luând în considerare toate aceste instrumente de sprijin, precum şi suportul acordat anii trecuţi împreună cu ceea ce Uniunea Europeană e pregătită să investească în viitor, cred că suma totală a asistenţei se ridică la peste un miliard de euro.

Cu cât va fi mai mare capacitatea R. Moldova de a pregăti proiecte reuşite, cu atât mai mare va fi suportul din partea UE. În prezent, în cadrul ENPI se promovează o nouă filozofie, care ar putea fi formulată în felul următor – „mai mult pentru mai mult” („more for more”). Cu cât eforturile unei ţări sunt mai mari, cu atât suportul va fi mai mare. Prin urmare, ţările care nu vor progresa în adoptarea reformelor vor avea reduceri importante de fonduri. Deocamdată, R. Moldova se descurcă bine şi se află printre ţările care beneficiază de unul din cele mai mari bugete de asistenţă în spaţiul de Vecinătate. Sperăm că această tendinţă se va menţine, dar, repet, ea trebuie susţinută de reforme importante.

– Cum ar putea R. Moldova să concureze cu ţările europene pentru implementarea proiectelor interne?
– Asemenea proiecte nu sunt concepute pentru a face ţările să concureze între ele. De obicei, un consorţiu de ţări concurează cu alte consorţii. Dacă Moldova intră în echipă cu state membre UE – de exemplu, cu Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia -, atunci succesul pentru a câştiga proiectul concursului este mult mai mare. Aceste ţări au afirmat, de asemenea, că R. Moldova este prima lor prioritate în cadrul cooperării pentru dezvoltare. De asemenea, Moldova este catalogată ca partener de prioritate înaltă de către Austria, Cipru, Ungaria, Slovacia şi Suedia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *