– Fără îndoială, experienţa de a candida într-un colegiu pentru românii din afara graniţelor, inclusiv pentru cei din stânga Prutului, mi-a adus un plus de cunoaştere şi înţelegere privind problemele acestora. Cu toate acestea, mare parte din expertiza mea pe acest spaţiu vine din experienţa acumulată de-a lungul anilor în calitate de parlamentar român, vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale și şef al Departamentului de Relaţii Externe al Partidului Naţional Liberal din România şi, nu în ultimul rând, din faptul că sunt moldovean originar din dreapta Prutului, care a facilitat până acum mai multe iniţiative transfrontaliere.
Campania m-a ajutat să iau pulsul de moment al societăţii moldoveneşti, în virtutea întâlnirilor cu cetăţenii, cu liderii de opinie din mai multe medii, cu experţi în politici publice şi cu alţi actori interesaţi de relaţia R. Moldova cu România. Este vital, pentru orice politician care-şi propune să acceadă într-o funcţie de conducere a unui stat, să discute cu oamenii pentru a avea datele problemelor direct de la sursă.
– Pornind de la aceste experiențe, care sunt prioritățile mandatului dvs.?
– Prioritățile noastre rămân menţinerea şi consolidarea identităţii lingvistice, culturale, spirituale româneşti. Avem un cadru de lucru cu multe asociaţii care sunt beneficiare ale programelor Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, iar laturile identitară, culturală şi educaţională sunt finanţate cu prioritate. Pe de altă parte, rolul asumat deschis de către România, de principal partener al R. Moldova în procesul de integrare europeană, se va regăsi şi în activitatea noastră. Există oportunităţi de finanţare şi dezvoltare a culturii, patrimoniului naţional, regional şi european, în parteneriat cu organisme europene, cu ONG-uri sau alte forme de asociere. Vom susține cât mai multe inițiative, însă trebuie menționat faptul că proiectele care se vor bucura și de cofinanţare pornesc cu un avantaj. Desigur, aceste lucruri sunt valabile atâta timp cât proiectele respectă cerinţele, obiectivele şi viziunea DPRRP. Sesiunea de depunere de proiecte se va încheia la 3 aprilie a.c.
– Cum ați descrie portofoliul pe care îl coordonați?
– Nivelul de reprezentare politică a problematicii românilor de pretutindeni a fost ridicat la nivel ministerial ca o consecință a evoluțiilor în domeniu: dezvoltarea fenomenului de migrație a forței de muncă în statele membre UE, amplificarea sensibilităților privind afirmarea identitară în comunitățile tradiționale etc. Astfel, Guvernul României și-a adaptat acțiunea prin crearea DPRRP în coordonarea ministrului delegat.
DPRRP este structura care elaborează şi aplică politica în domeniul relaţiilor cu românii din afara graniţelor. În acest an, instituţia beneficiază de un buget de circa 2,2 milioane de euro pentru finanţarea nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora.
Trebuie menționat, de asemenea, că ministrul delegat are un rol de coordonare mai amplu, care acoperă domenii de activitate aflate în gestiunea mai multor ministere.
– În acest tablou general al românilor din afara teritoriului național, ce poziție ocupă românii din R. Moldova și care este vectorul principal al strategiei ministerului pentru aceștia?
– Legătura tradițională, precum și identitatea de limbă, cultură și tradiție face ca R. Moldova să fie o prioritate. De altfel, România a acordat în ultimii ani un sprijin important atât financiar, cât și politic, prin susținerea, fără rezerve, a integrării R. Moldova în UE.
În legătură cu Strategia naţională pentru românii de pretutindeni, aceasta va răspunde în mod concret priorităților din programul de guvernare. Este un document cadru care ghidează şi sistematizează acţiunile statului român în ceea ce priveşte relaţia cu românii de pretutindeni. Practic, această strategie va răspunde în mod concret celor cinci priorităţi pe care le-am inclus în programul de guvernare şi care vizează apărarea intereselor românilor din afară, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, menţinerea identităţii culturale şi lingvistice, susţinerea şi facilitarea procesului de integrare a acestora acolo unde trăiesc, apropierea de familiile din ţară. În strategie sunt cuprinse sectoarele de activitate care vor reprezenta acţiunea unitară a guvernului pe fiecare minister în parte, care are atribuţii şi responsabilităţi. Din această strategie vor rezulta programe de activităţi sectoriale, pentru fiecare minister în parte.
– Considerați că R. Moldova merită un tratament special din partea autorităților de la București?
– Toţi românii sunt importanţi în egală măsură pentru statul român. R. Moldova ocupă un loc special în virtutea mai multor factori. Aşa cum am mai spus, identitatea de limbă, cultură și tradiție nu s-a pierdut în răstimpul în care cursul istoriei ne-a despărțit. În plus, R. Moldova este singurul stat din lume, în afară de România, cu populaţie majoritar românească, chiar dacă doar o mică parte dintre aceştia sunt şi cetăţeni români. Prin urmare, obligaţia morală a statului român faţă de un stat cu aproape 4 milioane de români este una foarte puternică.
– În ce măsură doriți și puteți să vă implicați în soluționarea problemelor de ordin birocratic ale cetățenilor români din Basarabia, știut fiind faptul că aceștia întâmpină probleme serioase la întocmirea actelor de identitate în România? Recent a apărut în presa de la București un articol în care un jurnalist sub acoperire a fost programat online la Primăria sectorului 1 a Capitalei pentru obținerea unui certificat de naştere în… 2016.
– Am răspuns deja parţial la această întrebare, când am menţionat că şi alte ministere vor avea sarcini concrete desprinse din Strategia naţională privind românii de pretutindeni. Subiectul recunoaşterii cetăţeniei române se află în continuare pe agenda Guvernului României și vom depune, în continuare, toate eforturile pentru a fluidiza procesul. În acest moment, Oficiul Stării Civile al Primăriei sectorului 1 din Capitală este singura instituţie care emite certificate de naştere pentru românii din afara graniţelor. Cunoaştem această problemă şi pot să vă asigur că lucrăm împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Primăria municipiului Bucureşti şi cu alte instituţii la remedierea ei. Este nevoie însă, pe lângă voinţă politică, de resurse financiare şi administrative importante pentru amenajarea altor spaţii, angajarea altor funcţionari şi nu numai. Dar chestiunea este una prioritară pentru noi, în mod evident.
– Sunteți deschis la inițiativele și propunerile unor parlamentari din opoziție aleși de diaspora pentru a-i reprezenta pe cetățenii români din afara granițelor?
– Orice iniţiativă şi propunere sunt binevenite şi m-aş bucura să existe cât mai multe şi cât mai eficiente. Când vorbim despre nevoile comunităților românești, ne raportăm la toate instituțiile statului, iar membrii parlamentului au multe pârghii prin intermediul cărora pot sprijini activitatea noastră. Bineînțeles că toți cei care ne pot ajuta în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus sunt bineveniți, indiferent de familia politică din care fac parte. De altfel, există precedente când pe chestiuni prioritare pentru românii de pretutindeni, toți parlamentarii s-au solidarizat. Interesul național nu are culoare politică.
– Există bănuiala la Chișinău că, odată cu schimbarea Puterii la București, relațiile cu românii din stânga Prutului ar putea intra în declin. Ce vă propuneți să faceți împotriva acestor prejudecăți?
– Dacă intrăm pe tărâmul alunecos al supozițiilor, putem afirma orice, însă acest lucru este contraproductiv. Noi credem în fapte, mai presus de vorbe. Iar până în acest moment, faptele au arătat că nu există premise pentru ca aceste bănuieli să se adeverească.
Vă reamintesc că acest guvern a ridicat la nivel ministerial reprezentarea pentru problematica românilor de pretutindeni, ceea ce subliniază importanța pe care o acordă domeniului. S-a speculat mult privind aşa-zisa desfiinţare a DRP, când în realitate a fost vorba despre redenumirea, modernizarea şi ridicarea nivelului de reprezentare. Probabil că o comunicare mai bună, lucru pe care îl facem şi prin acest interviu, ar corecta lucrurile.
Un alt argument care mă face să tratez cu rezerve asemenea bănuieli ţine de numărul cel puţin la fel de mare de cereri de finanţare depuse în acest an la DPRRP, ceea ce este un lucru bun. Contăm foarte mult pe capacitatea de implementare a potențialilor parteneri din R. Moldova, pentru că de ei depinde într-o mare măsură dacă sprijinul acordat de statul român va fi valorificat eficient.
