În cadrul vizitei, președintele Tribunalului Constituțional a avut întrevederi cu președintele Curții Constituționale a RM, Alexandru Tănase. Ulterior întrevederilor de rang înalt, în cadrul unui interviu acordat pentru TIMPUL, oficialul polonez a remarcat că țara noastră a înregistrat rezultate impunătoare în procesul de realizare a reformelor atât în ceea ce privește parcursul european al RM, cât și în reformarea Ministerului Afacerilor Interne și autorităților publice locale. Totodată, Andrzej Rzeplinski și-a exprimat disponibilitatea de a realiza un schimb de experiență între R. Moldova și Polonia, în vederea intensificării acestor procese.

– Dle Andrzej Rzeplinski, anul acesta, R. Moldova și Republica Polonă marchează 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Cum apreciați evoluția relațiilor bilaterale în ultimele două decenii?
– Ultima dată am fost în R. Moldova acum 10 ani, în calitate de secretar general al Consiliului Europei, când trebuia să pregătesc un raport despre libertatea exprimării în R. Moldova. La acel timp, Moldova se confrunta cu multe probleme în domeniul justiției, economic, libertății de exprimare ș.a. Din păcate, în timp ce în 1989 situația economică a RM era, mai mult sau mai puțin, asemănătoare cu cea din Țările Baltice, după 20 de ani, dacă progresele în Țările Baltice sunt vizibile, la acest capitol, Moldova a pierdut mult timp după 1990 pentru a putea deveni un stat de drept, fundamentat pe valori democratice, sistem judiciar organizat, în care sunt protejate drepturile fundamentale ale omului. Totuși, în ultimii trei ani, R. Moldova s-a răzgândit și a conștientizat că trebuie să ia calea reformelor și a dezvoltat înalt calitatea și consistența dialogului politic între RM și Polonia. În acest context, Polonia și-a exprimat angajamentul plenar pentru procesul de implementare a agendei de reforme asumate pentru parcursul european al țării.

– Un studiu recent, realizat de peste 50 de experți din țările Parteneriatului Estic (PaE) și ale UE, arată că R. Moldova se plasează pe primul loc în topul țărilor PaE privind integrarea europeană. Este, într-adevăr, R. Moldova o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic?
– În acest sens, și eu sunt optimist, pentru că văd dorința de schimbare și faptul că R. Moldova este un participant activ al Parteneriatului Estic, valorificând la maximum oportunitățile oferite de această inițiativă. Moldova este pe calea cea dreaptă și acest lucru trebuie prezentat Uniunii Europene. În același timp, aș fi fericit să văd și celelalte țări din cadrul PaE pe urmele RM.

„Vrem să vă protejăm de „dușmanii” integrării europene a R. Moldova”

– Totodată, Polonia este unul dintre susținătorii fideli ai R. Moldova în cadrul PaE și unul dintre cei mai importanți aliați externi ai Moldovei în ultimii trei ani. Prin urmare, crede Polonia că RM este o țară cu perspective europene clare?
– Din perspectiva noastră, da. Totuși, Polonia este pregătită să ofere sprijin pe calea integrării europene și dorește să împărtășească experiența sa cu R. Moldova, deoarece are nevoie de asistență și de know-how-ul altor state. Vrem să vă protejăm de „dușmanii” integrării europene a R. Moldova. Totodată, Polonia este un susținător ferm al extinderii UE spre Est și, prin urmare, un promotor activ al intereselor RM în efortul de modernizare și aliniere la standardele europene.

Provocarea majoră pentru autoritățile RM este atragerea tinerilor acasă

– Totuși, dle Rzeplinski, deși a înregistrat progrese în procesul de integrare europeană, la ce capitole mai are restanțe țara noastră?
– Pentru mine este o întrebare dificilă, întrucât trebuie să fii aici cel puțin o lună ca să studiezi aspectele ce țin de economie, justiție, știință, învățământ ș.a. Totuși, o provocare pentru Moldova ar fi, din moment ce calitatea solului de aici este foarte bună, comercializarea legumelor moldovenești pe piața poloneză. Noi cumpărăm legume din Spania și Italia, de ce să nu le cumpărăm din Moldova? Însă acest lucru ține de relațiile comerciale dintre țările noastre.

Un al doilea aspect important și grav, după părerea mea, este că foarte mulți tineri moldoveni au decis și sunt pe punctul să părăsească țara. Ulterior, ei obțin un serviciu bun în alte țări și nu se mai întorc la baștină. Aceasta este ca în exemplul Lituaniei, unde, după integrarea în UE, din 2004, mai mult de 10% din populație a părăsit țara. Deși, în fiecare an, lituanienii obișnuiesc să trimită foarte mulți bani acasă, nu poate să nu apară întrebarea ce va fi după aceasta. De aceea, R. Moldova trebuie să elaboreze o strategie și un program de perspectivă pentru cei care au emigrat, deoarece acești tineri sunt educați, au studii și o experiență de muncă în Occident, iar R. Moldova are nevoie de ei. Aceasta este o provocare majoră pentru autoritățile moldovene.

– Odată cu aderarea Poloniei la UE, în 2004, nu s-a confruntat țara dvs. cu același fenomen de emigrare masivă a tinerilor peste hotare?
– Da, dar este o țară mult mai mare și, totodată, Polonia este foarte atractivă pentru oamenii din Estul Europei – Ucraina, Belarus. Totuși, deși Polonia are cea mai tânără populație din Uniunea Europeană la momentul actual, peste 30 de ani, noi vom avea o populație bătrână, deoarece Germania este mult mai atractivă pentru polonezi. Spre exemplu, în ultimii 12 ani, două milioane de oameni au emigrat din Polonia, dintre care 500 de mii au decis să se stabilească cu traiul peste hotare.

– Dle președinte, R. Moldova a putut miza întotdeauna pe suportul Poloniei în diferite domenii, inclusiv pe sprijinul financiar acordat în cadrul Programului de Asistență pentru Dezvoltare. Care sunt proiectele de bază desfășurate de către Polonia în prezent?
– Polonia poartă răspundere de reformarea administrației locale și îmbunătățirea sistemului judiciar, care sunt cruciale pentru R. Moldova, iar Polonia are o experiență bună în aceste domenii. Astfel, suntem gata să conlucrăm cu dvs. pentru a aprofunda aceste reforme, inclusiv ale autorităților publice locale. Toate reformele implementate în Polonia în acest sens, pe parcursul ultimilor 20 de ani, pot servi drept o bază solidă pentru schimbul de experiență cu R. Moldova. În acest sens, o metodă viabilă de colaborare în domeniul judiciar ar fi schimbul de judecători și experți, care vor efectua vizite de lucru reciproce pentru studiul cadrului legal local.

– La 3 decembrie 2012, Bronislaw Komorowski, președintele R. Polone, va efectua o vizită oficială la Chișinău, aceasta după ce ultima vizită la nivel de șef de stat a avut loc în 2003. Ce semnificație va avea această vizită în cadrul anului simbolic al relațiilor dintre RM și Polonia?
– Sper că vizita președintelui polonez va deschide uși noi atât pentru Polonia, cât și pentru R. Moldova și va contribui la consolidarea dialogului politic moldo-polonez. Totodată, această vizită va simboliza un gest de recunoaștere și susținere a reformelor recente în contextul eforturilor de integrare europeană a RM.