Ștefan Urâtu poate pierde calitatea de membru al CEC. Reformatorii liberali au încercat fără succes să-l convingă pe Vlad Plahotniuc să le cedeze șefia Ministerului Transporturilor. Despre aceasta ne povestește șeful reformatorilor, deputatul Ion Hadârcă. El dă de înțeles că va face tot posibilul pentru a-l da jos pe Mihai Ghimpu din fruntea PL și consideră că scindarea din acest partid ar fi un exemplu de bun augur pentru alte formațiuni politice…

– Dle Hadârcă, ați putea să ne explicați clar ce a stat la originea conflictului din PL?

– Haideți că vă spun. La 31 martie, la propunerea lui Anatol Șalaru, a fost convocată şedinţa Consiliului republican al PL, pentru a discuta subiectul nesusținerii candidaturii lui Filat la funcţia de premier. Revenit de peste hotare, dl Ghimpu ne-a demonstrat atunci pe o foaie lată de vatman „teoria celor patru mandate sau planul Barbarusa”. Spunea că înalți reprezentanți europeni, inclusiv Stefan Fule, i-ar fi destăinuit că vom fi admişi în UE tocmai peste 15 ani! De aici Ghimpu şi-a pliat strategia activității PL până în 2026. Adică, în 2014 se vor instaura comuniștii la putere, iar PL va prelua guvernarea tocmai peste 15 ani. De aceea, accentua Ghimpu, trebuie să trecem imediat în opoziție. Ulterior, dl Fule a infirmat lucrurile astea. După pledoaria lui Ghimpu, lumea a rămas nedumerită. A încercat Corina Fusu să expună niște temeri că ideea de opoziție este una hazardată, însă imediat i s-a închis gura. A încercat Gheorghe Șalaru să-și arate nedumerirea şi iarăși a fost obstrucționat. Numai ideea de a accepta venirea comuniștilor înseamnă sârma ghimpată din nou la Prut, Uniunea vamală Rusia-Belarus şi „Adio, Europa”. UE ne-a mai dat o şansă în 1999, când guvernul Sturza a fost demis în ajunul summitu-ului de la Helsinki și acum se reitera acelaşi lucru înaintea reuniunii de la Vilnius. Semnele erau identice. Surpriza a continuat a doua zi, la întrunirea lideilor ex-AIE, când Ghimpu a venit cu o aşa-zisă decizie a Consiliului republican, scrisă de mâna sa, prin care i se retrăgea susținerea lui Filat. Respectiva decizie nici nu a fost pusă la vot la partid. Ca să dreg busuiocul, am zis că e o glumă de 1 aprilie. Dar Filat a spus că nu mai are ce discuta cu Ghimpu și a plecat.

– Până la 31 martie relaţiile dvs. cu Ghimpu erau normale?

– Nu, după evenimentele cu Pădurea Domnească, în partid era o stare de nervozitate permanentă. Înainte de a fi demis guvernul, eu propuneam să luăm o atitudine distantă şi echilibrată, însă el n-a fost de acord. A zis că suntem deja în campania electorală și că trebuie să vorbim pentru electorat, adică să batem în toți. Pentru el, bătaia în toți însemna într-o sigură direcție.

„Ne-a pus să jurăm că nu vom vota cu Filat”

– Adică în Filat. De ce?

– Nu avea explicații. Astfel, eu am devenit indezirabil şi mi s-a interzis în genere să discut subiecte politice în fracțiune. În ziua demiterii guvernului, pe 5 martie, Ana Guţu era pregătită cu un discurs, dar el i-a proliferat o serie de tirade, pe care mie mi-e rușine să le repet. Toate lucrurile astea au continuat la 12 aprilie, când noi am anunțat formarea Consiliului de Reformare (CR). În acea zi, el ne-a pus pe toţi deputaţii să jurăm că nu vor vota pentru Filat, deşi problema trebuia pusă dacă susţinem sau nu revenirea comuniştilor. Opt dintre noi n-au fost de acord, inclusiv Gheorghe Brega, ceea ce l-a enervat pe Ghimpu, care a trântit ușa şi ne-a alungat.

– A jurat cineva?

– Nimeni. Unii tăceau, erau docili. Eu i-am descris starea națiunii în ansamblu și i-am amintit că pe noi ne-a unit cauza națională. Și acum, când această cauză este în pericol, trebuie să întreprindem pași neordinari. I-am propus să facă un pas în urmă şi să-i cedeze locul lui Dorin Chirtoacă. Pentru a ține piept inițiativei lui Dodon de a demara procedura de referendum pentru demiterea sa, Dorin avea nevoie de susținerea unei coaliții de dreapta. De altfel, exista riscul să vină socialiștii în fruntea capitalei. „Cauza eu o apăr, de nepotul meu nu-ți bate capul. Eu sunt președintele PL şi ştampila e la mine”, mi-a reproşat Ghimpu. Între timp se adunau din raioane cei care susțineau declarația noastră. Și aici s-au rupt definitiv apele.

„Dorin este un factor politic important”

– De ce îl apărați pe Chirtoacă și de ce l-ați propus în fruntea partidului, dacă el împărtăşeşte poziţia lui Ghimpu? Ați discutat preventiv cu el?

– Orice am spune, Dorin este un factor politic important, de care sunt legate procedurile de reformare a clasei politice a Chișinăului. Dacă ar fi venit tânărul în locul lui Ghimpu s-ar fi schimbat imaginea partidului. Ştiu că s-a și vorbit cu el. Nu noi, dar cineva din anturajul apropiat dumnealui i-a vorbit. El însuşi îşi exprimase nedumerirea față de situația din PL. În cadrul ședințelor de la partid, Dorin întotdeauna venea cu anumite întârzieri, se implica anevoios în fluxul evenimentelor pe care le dezbăteam, deseori era pus în situații ridicole. S-a văzut și în situații publice cum îl apostrofa unchiul pe nepot. Erau semnale jenante.

– Și el a fost de acord să preia conducerea partidului?

– Nu, dar pe 12 aprilie, noi nu aveam informația precisă, pentru că el se afla peste hotare, iar timpul nu mai avea răbdare.

„Discutau în fumoar ore întregi”

– Cum au apărut neînțelegerile dintre Ghimpu și Filat?

– Ştiind permanenta alergie a dlui Ghimpu față de dl Filat, presupun că ea este legată de starea de competiție care s-a creat între doi potențiali lideri care ar reprezenta viitorul politic al RM: Vlad Filat și Dorin Chirtoacă. Faptul că a apărut un concurent foarte serios pentru Dorin l-a neliniștit mult pe unchiul Mihai. De aici a apărut starea de nervozitate şi Ghimpu s-a poziționat pe un loc foarte circumspect în această partidă de șah politic.

– De cealaltă parte, dacă Ghimpu lovea doar în PLDM, ce îl apropia de PD?

– Toată perioada aceasta, fiind fumători înveterați, dnii Ghimpu și Lupu se adunau în fumoar și discutau ore întregi. Erau discuții nesfârșite. Și Vlad Filat spunea că în interiorul Alianței s-a format o altă alianță. Chestia asta îl deranja foarte mult…

– Adică țigara e pețitorul?

– Fumul. Fumul, mai degrabă (râde). Sau fumurile. Asta e, mai mult nu pot să comentez. Am în față acordul coaliției, unde ne-am luat angajamentul să nu ne criticăm. Şi chiar nu se merită. Mai mult, rămânem în speranța că vom putea rezolva criza din PL, prin convocarea Congresului partidului.

„Primarii liberali nu pot fi lăsați pe drumuri”

– Cu acest scop, în ultimul timp, organizaţi întâlniri cu structurile locale ale PL, în cadrul cărora deseori intraţi în alte disensiuni cu adepţii lui Ghimpu. În realitate, liberalii vă acceptă sau nu?

– Situaţia s-a schimbat după formarea guvernului. Noi avem circa 100 de primari liberali, care nu pot fi lăsați pe drumuri. Când a propus să trecem în opoziție, dl Ghimpu a spus că aceştia se vor descurca cum vor dori. Dar ei au nevoie de susţinere la nivel central. Situațiile în localități sunt diferite. Bunăoară, marți, și cei de la pretura Buiucani au susţinut declaraţia noastră. Iar la întâlnirea din Nisporeni, Chirtoacă le-a pus oamenilor condiţia: „Ori eu, ori Congresul”. În rezultatul votării, majoritatea covârşitoare a Consiliului raional PL a votat pentru susţinerea noastră. Pentru convocarea Congresului extraordinar, sunt necesare deciziile a jumătate plus unu a sucursalelor teritoriale. Iniţial, când am format CR, aveam susţinerea a 17 structuri, după care o parte s-a retras sub presiune. Procesul are loc mai anevoios decât ar trebui, deoarece când obținem documentele de susținere, vine altă echipă, care anulează deciziile noastre şi numeşte un lider pe cale voluntaristă. Astăzi, avem susţinerea a 12 structuri din cele 32 sau 34.

– În ce temei faceți toate astea, dacă ați fost excluși din PL de către Consiliul național al partidului?

– În temeiul statutului PL, care spune clar că vicepreşedinţii și membrii Consiliului, care au fost aleşi de către Congres pot fi destituiţi doar de către Congres. Aceasta, deci, nu este prerogativa Consiliului.

„Am discutat cu Plahotniuc o noapte întreagă…”

– În comparație cu fotoliile deținute de PL în guvernele Alianței, CR a rămas fără un minister. De ce ați pierdut Transporturile?

– În momentul când CR a intrat în negocieri după declarația din 12 aprilie, toate funcțiile erau distribuite între cei doi… Problema cheie era Ministerul Transporturilor, la care pretindeau toți. Ministerul se ducea la PD, eventual cu angajamentul de păstrare a unor scheme construite acolo. Noi am încercat o noapte întreagă să discutăm cu Plahotniuc subiectul acesta și nu am reușit să finalizăm discuţia. Admitem că ministerul respectiv a fost promis de mai dinainte, dacă așa s-au întâmplat lucrurile… Aici e un semn de întrebare şi vă las să meditați asupra lui. În prezent am redresat situaţia, în acordul Coaliţiei fiind formulat expres că Ministerul este în responsabilitate comună. În schimb, a fost o chestiune absolut măgulitoare când, imediat după formarea guvernului, am avut o invitație a Excelenței Sale, ambasadorul Moser. A accentuat că Guvernul SUA apreciază foarte înalt pasul pe care l-am făcut noi, precum și activitatea miniștrilor noștri.

– Dacă PLDM şi PD aveau funcţiile împărţite în noul executiv, cu voturile cui ar fi fost învestit guvernul Filat-3?

– Ei aveau angajamentul socialiștilor să voteze cu promisiunea fotoliului primarului general. Am constatat o stare de lucruri, despre care am vorbit cu dl Ghimpu. Probabil, el știa că există un asemenea pericol. Aici sunt marile semne de întrebare. Ulterior, intrând în negocieri, noi am obținut asentimentul de susținere în continuare a lui Chirtoacă în calitate de primar, având în vedere primejdia care se conturează din zona socialiștilor. Și Filat a fost de acord. În genere, CR a vrut să păstreze o stare de echilibru la nivel de municipiu, ca să nu apară niciun fel de acuze.

Ștefan Urâtu ar putea fi înlocuit la CEC

– Veţi solicita şi demiterea guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, a şefului SIS, Mihai Balan, a celui de la ANRE, Victor Parlicov, care au fost propuși de Ghimpu?

– În acordul Coaliției, aceste instituții nu sunt partajate. Sunt instituții cu un statut special și cu un cadru legislativ care le protejează imunitatea și stabilitatea în actul decizional.

– Reprezentantul PL la Comisia Electorală Centrală (CEC) va fi schimbat?

– S-a discutat acest subiect. Ne pune în gardă faptul că Ştefan Urâtu votează în unanimitate cu comuniștii, în ultima perioadă.

– Ce știți despre omul de afaceri italian care ar fi finanțat PL în campania electorală din 2010, primind asigurări de la ministrul Gheorghe Șalaru că va beneficia de privilegii în cadrul unor licitații?

– Am discutat cu dl Șalaru pe acest subiect. El a fost invitat la procuratură în calitate de martor. Este un caz scos de la naftalină, față de care dl Șalaru nu are nicio atribuție decât faptul că acel businessman s-ar fi adresat cu o oarecare problemă la minister.

– Cel puțin s-a anunțat că pe acest caz este pornit un dosar penal…

– Îmi pare că e cam tras de păr subiectul, este o interpretare tendențioasă a unei dubioase agenții de ştiri… Din câte ştiu, discuţiile cu italianul le-au purtat un ex-consilier municipal și unul dintre ex-viceminiştrii Mediului. Nu știu ce afaceri au avut ei, dar afirm cu siguranță că nu a fost vorba de o finanțare electorală.

„Nu am discutat cu Lucinschi subiecte politice”

– Ghimpu ne asigură că aţi fi în relaţii foarte bune cu ex-preşedintele Petru Lucinschi care, la comanda Moscovei, ar fi fost interesat de distrugerea PL. Ce aveţi cu Lucinschi?

– (Zâmbește) Nu sunt omul lui Lucinschi și nu am niciun fel de relații cu el, decât că uneori ne mai întâlnim la anumite evenimente. Lui îi place să-l facă pe mecenatul cultural, pe omul informat în mediul boemelor sau elitelor chișinăuiene. Niciodată nu am discutat cu el subiecte politice.

– Haideți să recunoaștem însă că, totuși, conflictul din cel mai important partid proromânesc din RM bucură cel mai mult Moscova. Să ne amintim de declaraţiile recente ale autorităților ruse, precum că Moldova e în plin proces de românizare. În această privință, Ghimpu pare să aibă dreptate.

– Cred că Moscova a așteptat cu înfrigurare să se prăbușească guvernarea proeuropeană. Evenimentele de la 9 mai din centrul Chişinăului au demonstrat cu prisosință acest lucru: implicarea Ambasadei Rusiei, prezența unor mastodonți ai estradei ruse și a vicepremierului Rogozin cu evidente declarații proruse. Ei așteptau din minut în minut să intre în Chişinău pe cal alb, ca și Suvorov. Și dacă lucrul acesta nu s-a întâmplat, aici și este meritul reformatorilor liberali, care s-au implicat în negocieri şi au întins o mână. Această mână, care nu e a Moscovei, a înlăturat orice coaliții dubioase cu socialiștii, care au idei năstrușnice de înregimentare în Uniunea vamală Rusia-Belarus. Astfel, a fost dată o direcție clară cursului nostru de mai departe, care a fost salutat de instanțele europene şi de guvernul SUA. Sigur că lucrurile astea nu aveau cum să-i placă Moscovei. Deci, las pe seama celor care ne judecă să interpreteze cine și ce merite își asumă. Și dimpotrivă, cine a făcut direct sau indirect jocul Moscovei…

– Incredibil. Vreţi să spuneţi că Ghimpu a jucat pentru Moscova?

– Eu las să se înțeleagă că trebuie de căutat în altă parte subiectele de meditație pe această temă. Părerea mea subiectivă este că ceea ce se întâmplă acum la Tiraspol cu așa-numita Lege despre hotarele așa-zisei republici transnistrene, este un fel de răspuns la menținerea cursului european al RM. Rusia continuă să-și marcheze spațiile de influență și pas cu pas să-și fortifice prezența în zone care nu-i aparțin.

„Celula de criză” este o propunere interesantă”

– Cum veți proceda dacă veți reuşi să organizaţi Congresul PL, care îl va alege pe Ghimpu preşedinte şi vă va declara vot de neîncredere?

– Nicio problemă. Rezultatul negativ tot e un rezultat. Noi vrem să credem că aceşti colegi, dacă împărtăşesc valorile liberale, vor proceda în mod democratic. Și sper că vom elabora împreună o metodologie corectă de desfășurare a conferințelor raionale și de selectare a delegaților, fără iepuri din traistă. Dacă va începe să scoată iepurii din traistă sau ași din mânecă, Congresul va fi pus sub un mare semn de îndoială.

– Constantin Tănase a lansat ideea că disensiunile din PL pot fi aplanate prin crearea unei „celule de criză”, care să medieze situaţia în cele două tabere ale partidului. În interes naţional, pentru salvarea PL, nu credeţi că aceasta ar fi soluţia optimă?

– Mie mi s-a părut o propunere interesantă, o sugestie constructivă, pe care o salutăm, dar trebuie să vedem dacă o îmbrăţişează şi dl Ghimpu.

– Oricum, condiția principală a CR va rămâne: „Numai nu Ghimpu”?

– Solicitările noastre figurează în manifestul CR al PL. Noi cerem crearea institutului copreședinților PL cu instituirea termenului limită pentru mandatul fiecăruia dintre ei, dar și alegerea preşedintelui PL prin vot secret. Este o procedură democratică, acceptată în toată lumea, chiar dacă Ghimpu, când aude de aceasta, se înălbește… Ar trebui să luăm act şi de sugestiile CEC și cele ale instituțiilor europene, care ne recomandă să facem mai transparent modul de finanțare a partidelor politice. Cred că ideile pe care le promovăm ar trebui să fie un semnal pentru reformarea generală a partidelor politice din țară, în multe dintre care domină excesul de individualism, nepotismul şi autocraţia.