Argumentul lor este susținut de faptul că BNM a ascuns datele despre tranzacțiile valutare de la cele trei bănci.
Moldovenii au fost puși pe jar săptămâna aceasta după ce dolarul și euro s-au scumpit vertiginos. Încă în ianuarie schimburile valutare îi vindeau cu 16 și, respectiv, 19 lei, însă marți, 17 februarie, prețurile au ajuns la 25 și la 30 de lei. Traduse la o situație concretă, aceste cifre nu înseamnă altceva decât faptul că trebuie să plătim mai mulți bani (lei) pentru chirie, că majoritatea produselor se vor scumpi, că se vor majora tarifele la servicii. În ultimii ani, au fost destule semnale care arătau că la Banca de Economii se întâmplă lucruri dubioase. Deși apele încă nu s-au limpezit, ne putem crea o imagine aproximativă a jafurilor care s-au întâmplat. Nu facem decât să punem cap la cap informațiile și mărturiile care au apărut în presă pe parcursul ultimilor luni.

Nepot milionar la doar 26 de ani

Pe 12 septembrie 2014, deputatul și șeful Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, face primele dezvăluiri despre hoțiile la BEM. El a declarat că în timpul verii au fost furate cel puțin 120 milioane de lei de la Banca de Economii a Moldovei. „Banii au fost scoși prin credite false, firme offshore și transferuri de conturi private câtorva persoane”, explica Ioniță, care a precizat că în spatele schemelor ar sta liderul PLDM, Vlad Filat. Fostul premier desigur a negat toate acuzațiile, replicând că Ioniță ar lucra pentru un controversat om de afaceri implicat în acțiuni raider și spălare de bani, fără să dea, însă, un nume.

Furturile din vară nu au fost unicele. Ioniță susținea că, și în 2013, mai multe sume de bani de ordinul sutelor de mii de dolari sau euro au plecat de la BEM sub forma unor credite false către companii moldovenești, apoi către mai multe offshore-uri, ca, ulterior, banii să ajungă la companii din Republica Moldova și România. Presa precizează că e vorba de firmele Caravita, Business Estate Investment, Next Estate Investment și Ava Inter. Rolul principal în gestionarea companiilor l-ar avea Ion Rusu, cumnatul lui Filat și Vladimir Rusu, fiul acestuia și nepotul ex-premierului. Precizăm că Vladimir Rusu, un tânăr de 26 de ani, este proprietarul companiei agricole „Caravita Co” SRL ce-și desfășoară activitatea în raionul Anenii Noi.

Timp de trei ani, tânărul om de afaceri a investit în terenuri și agricultură peste 700 milioane de lei (38 milioane de euro), chiar dacă firma are un capital social de numai 5400 de lei. Fostul șef al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe ulterior a revenit cu alte detalii. „Exact la 12 septembrie, firma „Caravita Co” a familiei Filat, pentru că deja este o firmă de familie, a avut tupeul să ia un credit de 28 milioane de lei cu un Acord adițional semnat pe 22 septembrie, prin care s-a lăsat drept gaj – un teren arabil. Noi discutăm că se scot banii din BEM și exact în acea zi s-a întâmplat acest lucru. Să întrebați un agricultor dacă e posibil să gajezi un teren arabil la BEM și să iei 28 milioane de lei. Dacă asta nu e trafic de influență – pentru 1000 de hectare să iei așa sume mari de bani – , atunci eu nu mai pricep nimic în economie”, a declarat Veaceslav Ioniță, într-o conferință de presă. „Aici deja s-a făcut contract direct, fără firme offshore. Maximum 10 milioane de lei poți să obții, dar 28 de milioane… Eu cred că povestea asta merge prea departe. Condițiile în care a fost încheiat contractul indică un abuz și trafic de influență și cred că domnul Filat este implicat direct. Nu cred că tânărul acela de 26 de ani este capabil de trafic de influență”, a spus Veaceslav Ioniță.

 
Sursa: deschide.md

BEM ajunge pe mâna lui Ilan Shor

Banca Naţională a Moldovei a anunţat că, în perioada 2010-2011, Banca de Economii a acordat mai multe credite dubioase, care, în prezent, nu pot fi recuperate. Potrivit estimărilor BNM, BEM are nevoie de injecție de capital de cca 700 milioane lei. În vara anului 2012, președinte al Consiliului de Administrație al băncii a fost ales Victor Bodiu, membru PLDM și secretar general al guvernului. Adevărul e că Bodiu s-a menținut în funcție mai puțin de o lună. La sfârșitul anului 2012 pierderile băncii atingeau deja peste 300 de milioane de lei, iar volumul creditelor neperformante atingea suma de 1,35 miliarde de lei. Ca „să salveze banca” de la un potențial faliment, guvernul lui Iurie Leancă a hotărât să facă, în august 2013, o emisiune suplimentară de acțiuni. Atunci erau în circulație 23,4 milioane de acțiuni ale băncii, dintre care statului îi aparțineau 56 la sută. Ulterior, s-au emis suplimentar 16 milioane de acțiuni, în valoare totală de 80,2 milioane de lei.

Analistul economic Natan Garștea a explicat că și aceste acțiuni suplimentare au fost vândute la un preț mai mic, banca având posibilitatea să câștige aproape 600 milioane de lei. „Această sumă sigur ar rezolva absolut toate problemele financiare ale băncii, și ar mai rămâne și pentru alte bănci. Sau, dacă suma atrasă ar rămâne neschimbată (80,2 milioane lei), atunci ar fi urmat să fie plasate numai 2 milioane de acțiuni, și nicidecum 16. În fine. Cuiva i-a mers, și a obținut la prețul de 80 milioane lei active cu valoare intrinsecă de aproape 600 milioane lei”, scrie expertul pe blogul său.

Însă, într-un mod ciudat, statul nu a participat la această emisiune, ca să-și consolideze poziția și să majoreze valoarea activelor deținute. Dimpotrivă, s-a făcut că plouă, și drept urmare cota lui s-a diminuat la 33%, iar valoarea tuturor acțiunilor a scăzut. Ca urmare, controlul asupra băncii a fost pierdut. Prin această modalitate, omul de afaceri Ilan Shor a devenit acționar semnificativ la BEM cu cota de 33,7%, printr-o companie pe care o controlează. În primăvara anului 2014, acesta și-a vândut o parte din acțiuni companiei rusești VEB Capital, o subsidiară a băncii rusești Vneșeconombank care a cumpărat 25% din acțiunile BEM. Pe 29 aprilie, Ilan Shor a fost ales în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, ca reprezentant în Republica Moldova al „VEB Kapital”, iar în ziua următoare acesta a fost ales președintele Consiliului de Administrație. Pentru candidatura sa toți membrii Consiliului au votat unanim.

Schema carusel

Revenind la declarațiile lui Veaceslav Ioniță, înțelegem că o parte din creditele astronomice pe care le-a primit companiile controlate de oamenii lui Vlad Filat au fost acordate de BEM în timpul când Ilan Shor se afla la conducerea băncii. Filat, bineînțeles, neagă faptul că ar avea afaceri cu Shor. Creditele neperformante sunt doar vârful aisbergului. Investigația „BEM – Afacerea Secolului”, realizată de jurnaliștii portalului Moldova24, scoate la iveală marele jaf care s-a comis la Banca de Economii, adică arată cum s-au evaporat miliardele de lei. Deocamdată e singura explicație clară apărută în presă despre cum a dispărut circa un miliard de euro din țară. Marea mașinație ar avea două etape: cea de până la venirea oficială a lui Shor la funcția de președinte al Consiliului de Administrare a băncii și cea de după venirea lui. Despre prima a vorbit Ioniță prin dezvăluirea creditelor neperformante acordate lui Vladimir Rusu, nepotul lui Filat. A fost doar o pregătire pentru etapa a doua. „Brusc a crescut suma de împrumuturi interbancare de la 3 miliarde la 13,5 miliarde lei.

Dacă până în anul 2013 creditele interbancare erau relativ egal repartizate pe toate băncile, din 2014 vedem că 75%-80% din ele sunt concentrate la o singură bancă. Din aceste 13, 5 miliarde de lei, peste 11 miliarde sunt luate de o singură bancă: Banca Socială. De ce o bancă are nevoie de 11 miliarde de lei, dacă ea are capital propriu, și unde a plasat banii aceștia? La celălalt pol vedem o altă bancă erou, BEM, care oferă 11 miliarde”, susține Veaceslav Ioniță. Potrivit raportului FMI, începând cu sfârșitul lui octombrie, Banca Națională a Moldovei a folosit 324 de milioane de dolari din rezervele proprii, dintre care 2/3 din sumă au fost oferite ca ajutor Băncii de Economii și Băncii Sociale. Precizăm că cel mai mare volum de tranzacții interbancare din anul trecut a avut loc în luna noiembrie, deci când a intervenit BNM.

Potrivit jurnaliștilor de la Moldova24, banii scoși prin Caravita au servit drept sumă inițială de care aveau nevoie ca să înceapă schema numită de economiști „carusel”. „Având un capital de început obținut cu sprijinul politic al lui Vlad Filat, prin intermediul lui Ilan Shor, banii ajung la Moscova, într-o bancă de mâna a treia. În schimbul depozitului, banca eliberează o hârtie de valoare, o foiță, care atestă că există o asemenea sumă depusă și este acoperită financiar. Cu această hârtie Shor vine la Banca Socială, care îi aparține. Aceasta, la rândul ei, cere un credit interbancar de la BEM pe care tot Shor o conduce. Drept gaj, pune hârtia de valoare eliberată de banca rusească. Banca Socială preia în bani echivalentul hârtiei de valoare pe care îl duce din nou spre Moscova. Moscoviții îi mai oferă o hârtie de valoare, povestea se repetă de zeci de ori, iar din conturile Băncii de Economii prin intermediul creditelor bancare au fost scoși cel puțin 11 miliarde de lei. Astfel, banii de pe conturile BEM au ajuns în Rusia, iar BEM s-a ales cu un teanc de hârtii neacoperite financiar”, explică jurnalistul Gabriel Călin, autorul investigației.

Reacția europenilor

Printre multiplele efecte ale hoțiilor de la BEM a fost și suspendarea temporară a proiectelor de infrastructură din Chișinău. Problema este că Banca Europeană de Investiții a refuzat să transfere fonduri pentru reparația unor străzi principale din capitală, inclusiv bulevardul Ștefan cel Mare, pe conturile primăriei de la BEM. Transferul a fost reluat doar după ce autoritățile locale și-au deschis un cont la BNM.

(Va urma)

Departamentul economic TIMPUL