19 septembrie 2023 Karabakh, care a fost un subiect de dispută între Armenia și Azerbaidjan de la prăbușirea Uniunii Sovietice, a atras din nou atenția globală, motiv servind Azerbaidjanul care a început măsurile antiteroriste în regiune. Astfel, Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan a emis o declarație în care explică punctul de vedere, obiectivele și eforturile viitoare privind măsurile antiteroriste ale Azerbaidjanului împotriva obiectivelor militare legitime ale Armeniei în regiune. Aceste măsuri antiteroriste din Karabakh au actualizat încă o dată o serie de probleme a căror soluționare urgentă este un garant al stabilității în regiune.
În acest sens, pentru a înțelege natura măsurilor antiteroriste ale Azerbaidjanului, este esențial să examinăm evenimentele și interacțiunile dintre părțile aflate în conflict după cel de-al Doilea Război din Karabakh din 2020. Al Doilea Război din Karabakh, cunoscut sub numele de Războiul Patriotic, s-a încheiat cu restabilirea suveranității Azerbaidjanului asupra teritoriilor sale recunoscute la nivel internațional și ocupate de Armenia de la începutul anilor 1990. Triumful Azerbaidjanului a fost atribuit unei combinații de factori, printre care voința politică și superioritatea militară a Azerbaidjanului, sprijinul diplomatic al Turciei, precum și eșecul Armeniei de a lua în considerare puterea militară a Azerbaidjanului, optimismul naiv al societății armene după Primul Război din Karabakh, infrastructura de apărare insuficient de dezvoltată a Armeniei în timpul celor trei decenii de ocupație și, în special, eșecurile diplomatice ale Armeniei în încercarea de a implica în conflict marile puteri, în special Rusia.
Războiul a marcat o schimbare semnificativă în dinamica puterii regionale, dar a fost doar începutul unui proces lung și complex spre pace. Astfel, în urma celui de-al Doilea Război din Karabakh, regiunea s-a confruntat cu sarcina dificilă de a găsi o cale către o pace durabilă.
După încheierea războiului, în ciuda diferitelor suișuri și coborâșuri, precum și a confruntărilor politice și militare, părțile implicate în fostul conflict au început negocierile de pace. Președintele Ilham Aliyev a reafirmat în mod constant hotărârea Azerbaidjanului de a realiza pacea mult așteptată cu Armenia. Astfel, Azerbaidjanul a demonstrat o poziție clară și echitabilă în procesul de negocieri de pace, care este în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional și poate servi drept singura bază pentru semnarea unui tratat de pace. Negocierile privind semnarea unui tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia progresează destul de lent din cauza cererilor nerezonabile ale părții armene, inclusiv în ceea ce privește așa-numitele ”drepturi și garanții de securitate” ale populației armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan.
Problema reintegrării rezidenților armeni care locuiesc în Karabakh a reprezentat o piedică majoră în procesul de negociere. Comunitatea armeană din Karabakh ezită să participe la negocierile directe de la Baku, preferând în schimb întrevederi mediate de mediatori internaționali, ceea ce complică și mai mult un proces de negociere deja complex. Cu toate acestea, poziția Azerbaidjanului este clară: problema Karabakh-ului nu se mai află pe agenda internațională, deoarece Armenia a recunoscut suveranitatea Azerbaidjanului asupra regiunii.
În acest sens, consilierul președintelui azer pe probleme de politică externă, Hikmet Hajiyev, a evidențiat că protecția drepturilor individuale și asigurarea securității rezidenților armeni care locuiesc în Karabakh este o chestiune exclusiv internă a Azerbaidjanului. Baku nu intenționează să se angajeze în discuții privind suveranitatea sa cu nicio parte din exterior, inclusiv cu Armenia. Ca urmare, administrația prezidențială azeră a adresat la 13 martie 2023 o invitație reprezentanților comunității armene din Karabakh pentru o a doua întrevedere. Scopul acestei întrevederi a fost de a discuta despre eforturile de comunicare în curs de desfășurare privind integrarea pașnică a rezidenților din Karabakh de origine armeană și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură în Karabakh.
Cu toate acestea, armenii din Karabakh au refuzat invitația de a se întâlni la Baku și și-au exprimat în schimb preferința pentru o întrevedere în Karabakh, mediată de contingentul rus de menținere a păcii. La 27 martie 2023, Baku a adresat o altă invitație armenilor din Karabakh pentru a discuta reintegrarea și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură în Karabakh. Cu toate acestea, partea armeană a respins din nou perspectiva unor negocieri directe cu Azerbaidjanul la Baku, insistând asupra medierii internaționale.
Pe lângă faptul refuzul de a negocia cu Baku, aceștia susțin în mod constant formațiunile armate ilegale din Armenia pe teritoriile recunoscute la nivel internațional ale Azerbaidjanului. În acest sens, Azerbaidjanul a declarat în mod repetat că existența continuă a unităților forțelor armate armene în regiunea Karabakh din Azerbaidjan, contrar prevederilor Declarației trilaterale din 10 noiembrie 2020, constituie o amenințare gravă la adresa păcii și securității regionale. Singura modalitate de a obține pacea și stabilitatea în regiune este retragerea necondiționată și completă a forțelor armate armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan și dizolvarea regimului marionetă.
Cu toate acestea, rapoartele privind tragerea sistematică asupra pozițiilor azere de către formațiunile forțelor armate armene din regiunea Karabakh, continuarea exploatării de mine pe teritoriilor noastre, îmbunătățiri tehnice ale pozițiilor de luptă și o creștere a numărului de tranșee și adăposturi în ultimele luni au provocat o tensiune și mai mare. Provocările de recunoaștere și sabotaj, inclusiv amplasarea minelor de către armeni în teritoriile anterior curățate, reprezintă o amenințare serioasă atât pentru civili, cât și pentru personalul militar.
Astfel, ca răspuns la aceste amenințări, Azerbaidjanul a inițiat măsuri antiteroriste locale în regiunea Karabakh la 19 septembrie 2023. ”Pentru a asigura respectarea prevederilor Declarației trilaterale, pentru a suprima provocările pe scară largă în regiunea economică Karabakh, pentru a dezarma și retrage formațiunile forțelor armate armene de pe teritoriile noastre, pentru a neutraliza infrastructura militară a acestora, pentru a asigura siguranța civililor care se întorc în teritoriile eliberate de sub ocupație, a funcționarilor publici implicați în lucrările de construcție și reconstrucție și a personalului nostru militar, precum și pentru a restabili ordinea constituțională a Republicii Azerbaidjan în regiune, au fost inițiate măsuri antiteroriste în regiune” – se arată în declarația Ministerului Apărării al Republicii Azerbaidjan.
Ministerul Apărării a remarcat, de asemenea, că ”în cursul măsurilor antiteroriste locale desfășurate în regiunea Karabakh din Azerbaidjan, populația civilă și obiectele de infrastructură civilă nu sunt vizate. Prin utilizarea armelor de înaltă precizie disponibile în arsenalul armatei noastre, sunt scoase din uz numai obiectivele militare legitime… Se va organiza apărarea și protecția facilităților administrative, sociale, educaționale, medicale, religioase și a altor obiecte a căror securitate este garantată în conformitate cu legile Republicii Azerbaidjan și cu normele dreptului internațional umanitar.
Femeile, copiii, bătrânii, precum și persoanele cu dizabilități și bolnavii vor primi îngrijirile medicale necesare, apă potabilă și hrană”.
În plus, Baku oficial a declarat că partea azeră este pregătită pentru o întrevedere la Yevlakh cu reprezentanții populației armene care locuiesc în regiunea Karabakh din Azerbaidjan. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială a Republicii Azerbaidjan a declarat că, pentru a pune capăt măsurilor antiteroriste, ”formațiunile armatei armene ilegale trebuie să ridice steagul alb, să predea toate armele, iar regimul ilegal trebuie să fie dizolvat”.
În lumina acestor declarații ale oficialilor de la Baku, trebuie remarcat faptul că Azerbaidjanul menține o poziție echilibrată și un angajament față de un dialog constructiv. Locuitorii din regiune merită un viitor pașnic și prosper. Prin urmare, reintegrarea armenilor care trăiesc în anumite părți ale regiunii Karabakh în societatea azeră este, de asemenea, o agendă importantă pentru Baku. Președintele Ilham Aliyev a declarat în repetate rânduri că minoritatea armeană care trăiește în Karabakh, în calitate de cetățeni ai Azerbaidjanului, poate participa la proiectele de construcție și reconstrucție din regiune și că Baku este pregătit să creeze condiții pentru ei în locurile și satele în care vor locui. Însă, pentru a se integra pașnic în societatea azeră, minoritatea armeană din regiunea Karabakh din Azerbaidjan trebuie mai întâi să renunțe la aspirațiile separatiste, având în vedere bunăvoință clară a Azerbaidjanului, așa cum se reflectă în evoluțiile postbelice. Drumul spre pace poate fi plin de obstacole, dar cu un angajament sincer față de acordurile încheiate și cooperarea în cadrul agendei regionale post-conflict, bazată pe recunoașterea și respectarea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, devine posibilă asigurarea dezvoltării pașnice și sigure a regiunii.
De aceea, cu scopul de a forța grupurile separatiste să renunțe la aspirațiile lor politice, precum și pentru a accelera procesul de realizare a unui viitor stabil și prosper, la 20 septembrie 2023 Azerbaidjanul a continuat măsurile antiteroriste complexe. Între timp, la începutul acelei zile, autoritățile azere au solicitat din nou formațiunilor armatei armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan să depună armele și să se predea. A fost spus direct că suspendarea măsurilor antiteroriste se va întâmpla numai după îndeplinirea acestei condiții. La momentul redactării acestui document, s-a ajuns la un acord privind încetarea măsurilor antiteroriste în regiunea Karabakh.
Astfel, Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan informează că ”ținând cont de apelul reprezentanților locuitorilor armeni din Karabakh, primit prin intermediul contingentului rus de menținere a păcii, s-a ajuns la un acord privind suspendarea măsurilor antiteroriste locale la data de 20 septembrie 2023, ora 13:00, cu următoarele condiții:
1. Forțele armate armene și formațiunile armate armene ilegale situate în regiunea Karabakh din Republica Azerbaidjan depun armele, își abandonează pozițiile de luptă și posturile militare și se dezarmează complet. Unitățile forțelor armate armene părăsesc teritoriul Azerbaidjanului, iar formațiunile armate armene ilegale sunt dizolvate.
2. În paralel, se predau toate armamentele și echipamentele grele.
3. Punerea în aplicare a proceselor menționate mai sus este asigurată în coordonare cu contingentul rus de menținere a păcii”.
Sursă: Modern Diplomacy
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
