Procurorul municipiului Chișinău Ion Diacov își continuă dezvăluirile despre traficanții de droguri protejaţi de către justiția din RM. După ce recent a făcut publice numele a patru judecători care le-au dăruit libertatea capiilor unor grupări criminale, Diacov prezintă exclusiv pentru TIMPUL schema prin care unul dintre inculpați s-ar fi bucurat şi de sprijin din partea procurorilor.
Scriam acum câteva săptămâni că, la 1 august 2013, judecătoarea Lilia Vasilevici l-a eliberat ilegal din detenție pe traficantul de droguri Vitalie Ciornâi. Şi că această sentinţă a fost ulterior casată atât de Curtea de Apel, cât şi de Curtea Supremă de Justiție, care l-au condamnat pe inculpat la șapte ani de închisoare. Însă omul a fugit din RM și în prezent se află în căutare internațională. Atunci Diacov a solicitat atragerea la răspundere penală a Liliei Vasilevici, conform art. 307 al Codului penal al RM, dar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a intentat pe numele ei doar o procedură disciplinară.
Astăzi, Ion Diacov deschide alte paranteze cu privire la acest caz: „Nu cred că judecătoarea Vasilevici ar fi putut să ia o asemenea decizie, fără a primi asigurări de la procurori că sentința sa nu va fi atacată la Curtea de Apel”.
Dosar pierdut în anticamera procuraturii sau fuga lui Galeru
Codul de Procedură Penală îi permite procurorului să conteste o hotărâre a primei instanţe la Curtea de Apel timp de 15 zile de la data pronunțării acesteia. Iar în acest termen nu se încadrează prima și ultima zi. Astfel, dacă sentința Liliei Vasilevici era din 1 august, cererea de apel putea fi depusă cel târziu pe 17 august. În cazul nostru, aceasta era competenţa lui Vitalie Galeru, procurorul care a susţinut acuzarea până la ultima ședință a procesului din 31 iulie.
Însă a doua zi, când a fost pronunțată sentința, Galeru a plecat în concediu, în străinătate. Deși nu s-a prezentat la şedinţă, el nu se știe cum a găsit hotărârea instanţei și i-a raportat în scris procurorului general, Corneliu Gurin, că aceasta trebuie să fie atacată cu apel. Raportul lui Galeru datează cu 1 iulie, dar cel mai probabil este scris pe 1 august. Unu la mână, el nu putea informa în iulie despre o hotărâre din august şi, doi la mână, după concediu nu mai avea sens să raporteze… Apare întrebarea: decât să scrie raportul către Gurin, nu era mai lesne pentru el să pregătească cererea de contestare și, pe drum spre Aeroport, să o depună la Curtea de Apel?
Mai mult, cu cinci zile înainte de a pleca în concediu, Vitalie Galeru urma să-i transmită procurorului ierarhic superior, adică lui Vasile Gherasimenco, care este adjunctul lui Ion Diacov, toate dosarele pe care le avea în procedură. Însă el, fără să anunţe, potrivit mai multor surse, a lăsat dosarul de control pe numele lui Ciornâi în anticamera Procuraturii. Dosarul a fost găsit întâmplător de către consultanta lui Diacov, Natalia Negrescu, care l-ar fi transmis, pe 2 august, lui Gherasimenco.
„Procesul era încheiat din prima zi a lunii august şi, în lipsa lui Galeru, Gherasimenco nu mai putea să schimbe acuzatorul de stat. El personal, în calitate de procuror ierarhic superior, urma să atace cu apel sentinţa ilegală a Liliei Vasilevici. Dar el a mers pe altă cale”, susţine Ion Diacov.
„Dorea ca apelul să fie respins ca tardiv”
Despre ceea ce a urmat ne relatează Olga Kelsa, căreia i s-a încredinţat dosarul: „Tocmai pe 14 august, când au rămas doar trei zile până la expirarea termenului de depunere a apelului, Gherasimenco mi-a dat indicaţii să-i prezint dispoziția de înlocuire a lui Galeru și să contest sentinţa Liliei Vasilevici. Nu cunoșteam nimic din materialele cauzei, dar n-am avut altă ieșire. Am făcut dispoziția de schimbare a procurorului cu data de 14 august, dar el mi-a spus să o datez cu 1 august. Am refuzat şi el mi-a reproșat că nu mă subordonez procurorului ierarhic superior. Am plecat la judecătorie, ca să fac cunoștință cu dosarul, dar judecătoarea era în concediu. Atunci am făcut cererea de apel în baza dosarului de control, care conţine puţină informaţie, iar pe 15 august i-am prezentat-o lui Gherasimenco. El a găsit câteva greșeli neînsemnate și mi-a solicitat să anexez un certificat de la narcologie în privinţa lui Ciornâi. Mi-am dat seama că se unelteşte ceva contra mea. Seara, am mai intrat odată la el ca să coordonez apelul. Nu l-am găsit nici atunci, nici a doua zi, când trebuia să depun cererea la Curtea de Apel. Era clar că el dorea să tergiverseze procedura de contestare, pentru ca apelul să fie respins ca tardiv. Dacă nu depuneam cererea, inculpatul rămânea la libertate, eu aveam să fiu atrasă la răspundere disciplinară, iar Gherasimenco avea să-și spele mâinile”.
În următoarea zi de lucru, în loc să-i mulţumească Olgăi Kelsa pentru că a reuşit să se încadreze în termenii prevăzuţi de lege, Gherasimenco s-ar fi făcut foc. „Când a auzit că am depus deja cererea, a ridicat vocea şi m-a acuzat că am făcut-o fără acordul lui. I-am explicat că nu l-am găsit, dar el insista că trebuia să mai aștept. I-am spus că nu mai aveam timp, dar el m-a avertizat că va cere să fiu atrasă la răspundere disciplinară”, susține nedumerită Kelsa.
De atunci, adaugă ea, Vasile Gherasimenco nu a mai discutat cu ea niciodată… Și aici apar alte întrebări fără răspuns. Dacă numai graţie acestei femei a fost casată o sentință ilegală, ce putea să-l supere pe Gherasimenco? Numai faptul că infractorul a fost condamnat la închisoare cu executare?
Înţelegerea din biroul Liliei Vasilevici
Potrivit Olgăi Kelsa, peste mai mult de o lună, pe 23 septembrie, ea a fost invitată de către Vitalie Galeru în biroul judecătoarei Lilia Vasilevici. Acolo a fost rugată să semneze o recipisă, precum că a primit copia sentinţei pe data de 1 august. Ulterior, şi în procesul verbal al ședinței din acea zi ar fi fost adăugat un rând: „Nu s-a prezentat procurorul Kelsa Olga (conform dispoziției de înlocuire)”. Astfel, probabil, Gherasimenco se asigura că data falsă în care a fost semnată dispoziția de schimbare a procurorului (scrisă pe 14 august, dar datată cu 1 august), nu va trezi dubii.
Faptul că ceva se ascunde la mijloc ne este demonstrat şi de declaraţiile judecătoarei Vasilevici. Deși în procesul verbal se arăta că Kelsa nu s-a prezentat la pronunțarea sentinței, magistrata susține contrariul: „Dosarul a fost terminat cu Galeru. Kelsa a apărut numai la pronunțare”. În realitate, pe 1 august 2013, în timpul în care Lilia Vasilevici citea această sentinţă în sediul Judecătoriei Centru , Olga Kelsa avea un alt proces la Judecătoria Râşcani.
Gherasimenco şi Galeru fug de întrebări
Atât Vasile Gherasimenco, cât și Vitalie Galeru, au refuzat să discute cu noi despre dosarul Ciornâi. „Procuratura generală a făcut control de serviciu. Aflați de la ei toată informația”, ne-a spus Gherasimenco și a închis telefonul. „Categoric nu răspund la întrebări, decât prin intermediul serviciului de presă”, ne-a răspuns Galeru, chiar dacă i-am explicat că avem întrebări care îl privește doar pe el.
Ion Diacov consideră că Gherasimenco a fost mituit pentru a-i reda libertatea inculpatului Ciornâi şi de aceea a făcut tot posibilul pentru ca cererea de apel să nu fie depusă în termenii legali. Diacov a anunțat şi Procuratura Generală despre acest caz, însă procedura disciplinară pornită contra lui Gherasimenco a fost încetată. „La indicația mea, dosarul a fost contestat și Ciornâi a fost condamnat la pușcărie. Dacă cineva a vrut să-l elibereze, asta mă doare mai puţin. Totodată, dacă apelul a fost declarat în termen, nu mă interesează când a fost emisă dispoziția de înlocuire a procurorului. Din aceste considerente, procedură disciplinară a fost încetată”, ne-a spus Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
În anii trecuți, Procuratura Generală a inițiat mai multe cauze penale contra lui Vasile Gherasimenco, însă toate au fost clasate. Procuratura nu a atras prea mare atenție nici la controlul efectuat în 2010 de SIS, care a constatat că Gherasimenco protejează grupări criminale implicate în producere și trafic de droguri, escrocherii, omoruri și contrabandă.
Art. 307 al Codului Penal al RM
Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii.
(1) Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii se pedepseşte cu amendă în sumă de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(2) Aceeaşi acţiune: a) legată de învinuirea de săvîrşire a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave; b) soldată cu urmări grave se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
