La Chișinău a avut loc forumul public dedicat femeilor pentru o Moldovă incluzivă și prosperă

Totodată, în cadrul forumului s-au prezentat propunerile în ceea ce privește abilitarea și participarea femeilor din diferite grupuri sociale, de vârstă și necesități în viața politică.

Șapte grupuri de femei din diferite domenii și-au înaintat problemele cu care se confruntă în societatea noastră. Femei în etate, femei și copii afectați de violență, femei migrante, femeile infectate/afectate de HIV, femeile de etnie romă, femeile cu abilități speciale și cele antreprenoare au discutat cu reprezentanții partidelor pentru a îmbunătăți relațiile inter-sociale.

Femeile infectate/afectate de HIV, femeile de etnie romă, femeile migrante, femeile în etate și cele cu abilități speciale au prezentat necesitatea lor de a avea acces la serviciul de sănătate calitativă și protecție socială. „Persoanele în etate se confruntă nu numai cu probleme instituționale, dar și cu problema factorului uman. Atitudinea multor medici față de persoanele este neglijentă. De fapt, aceasta este o formă de discriminare, când persoanele în etate sunt ignorate și necesitățile lor nu sunt valorificate”, a subliniat Valentina Bodrug Lungu, președinta Gender Centru. O altă problemă abordată la forumul public a fost necesitatea fructificării solidarității între generații. Femeile care au participat la eveniment sunt convinse că este nevoie de anumite programe pentru educarea tinerei generații, pentru a se ajunge „la ideea că bătrânii noștri, sunt o valoare, o resursă de experiență, de cunoștințe și nu o povară socială”. „Acest lucru trebuie să aibă origini din familie, continuat la școală și pe parcursul întregii vieți” a adăugat, președinta Gender Centru.

Femeile și copiii afectați de violență au propus ca pentru siguranța lor în familie, să fie ratificată Convenției de la Istanbul din 2011, privind prevenirea și combaterea violenţei împotriva femeilor și a violenţei domestice. Femeile care luptă contra violenței în familie își doresc ca să fie sporită alocația publică pentru extinderea serviciilor și programelor destinate programelor anti-violență. Iar până în 2018, să fie extinsă numărul de centru de plasament, care în prezent sunt zece în Republica Moldova.

Femeile migrante s-au axat pe problemele care sunt mai importante la ziua actuală. Una dintre acestea este imposibilitatea de a alege medicul de familie, decât în lunile septembrie – octombrie și nu în oricare altă lună. Altă problemă discutată a fost cea a migranților care la atingerea vârstei de pensionare dacă se afla în afara hotarelor nu pot depune decât personal dosarul de pensionare. „Noi cerem fracțiunilor parlamentare să facă o schimbare în acest regulament, astfel încât migrantul, la atingerea vârstei de pensionare, să poată depune dosarul prin intermediul procurii cu ajutorul unei rude de gradul întâi”, a declarat Olga Coptu, șef direcție din cadrul Biroului Relații Interetnice, femei migrante reîntoarse. O altă preocupare ține de recunoașterea studiilor de peste hotare, a abilităților și calificărilor obținute de migrați în afara hotarelor. „Avem studenți cu studii superioare și doctorate obținute la cele mai prestigioase universități din lume, dar care din păcate nu sunt recunoscute în țara noastră. Este un paradox, dar este adevărat”, a adăugat Olga Coptu.

Femeile de etnie romă și cele cu abilități speciale și-au înaintat cerințele pentru ca să aibă parte de drepturi egale în societate. Acestea cer accesul la serviciul de sănătate de calitate și educație.

Dafina Gercheva, Coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, a menționat că în urma acestor discuții partidele politice ar trebuie să întreprindă acțiuni concrete. „Acest eveniment a fost un exercițiu de democrație, întrucât noi ne adunăm şi discutăm obstacolele cu care se confruntă nu doar femeile, dar şi toţi cetăţenii din Republica Moldova”, a declarat Dafina Gercheva.

Sursa: Timpul.md