Cu trei ani în urmă, am fost atacată pe stradă de un bărbat care a vrut să-mi fure telefonul mobil. De atunci, port cu mine o armă de autoapărare. Cât de periculoase sunt, totuşi, aceste arme? Pot fi trasă la răspundere în cazul în care le folosesc? Am încercat să aflu răspunsuri la aceste întrebări, contactând Ministerul de Interne.

Un reprezentant al Serviciului de presă al MAI mi-a spus că pot obţine informaţii despre armele de autoapărare la un magazin specializat în comercializarea armelor.

Potrivit managerului Întreprinderii de Stat „Cartuş”, persoanele care au atins vârsta de 18 ani au dreptul să procure o armă de autoapărare. „Cei care doresc să cumpere un balon cu gaz sau o armă electrocutantă nu au nevoie de niciun act. Noi nu le cerem buletin, dar ne dăm seama după fizicul lor dacă au împlinit sau nu 18 ani”, a menţionat doamna Vera. „Noi informăm cumpărătorii despre distanţa la care trebuie să ţină dispozitivul pentru ca acesta să acţioneze, precum şi despre riscurile pe care le poartă armele de autoapărare. Ele nu trebuie folosite într-un spaţiu închis, ca persoana care se apără să nu aibă de suferit”, a adăugat managerul.

„Nu ştim de unde sunt aduse”

Doamna Vera ne-a arătat câteva dispozitive şi ne-a explicat că acestea au cheiţe cu rol de mâner şi siguranţă în acelaşi timp. „În momentul în care atacatorul îţi smulge arma electrocutantă din mână, cheiţa este scoasă şi el n-o poate folosi împotriva ta. Aceste arme nu au un efect puternic, ci doar sperie atacatorul. Omul este paralizat circa 15 minute şi nu poate acţiona, timp în care poţi ajunge la cel mai apropiat sector de poliţie”, a mai spus managerul.

În magazinele întreprinderii de stat pot fi găsite mai multe tipuri de arme de autoapărare: germane, care se vând cu 195 lei, poloneze, de 205 lei, şi ruseşti, care costă 212 lei. Arma electrocutantă costă 615 lei. „Nu pot să zic că sunt cumpărate în număr mare, însă am observat o tendinţă de majorare a numărului de tineri care le procură”, a spus managerul de la „Cartuş”. Doamna Vera s-a arătat însă deranjată de faptul că nu există o lege care ar reglementa provenienţa acestor arme. „Ele sunt procurate de la persoane fizice. Cine ştie de unde le aduc şi în ce condiţii”, a conchis managerul.

Nu sunt periculoase…

Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă, Petru Craveţ, a declarat pentru TIMPUL că armele de autoapărare nu sunt periculoase, dacă sunt folosite cu grijă. „În cazul folosirii balonului cu gaze lacrimogene, victima poate căpăta intoxicaţii sau arsuri la ochi. Persoana nu se poate opri din lăcrimat şi astfel este imobilizată. În cazul folosirii dispozitivului electric, victima poate avea tulburări de ritm cardiac, în urma descărcării electrice, cu durată scurtă. Dacă doza acestor produse nu este mare, atunci ele duc la imobilizare temporară: persoana cade la pământ. Un polonez a murit chiar după ce a fost electrocutat de mai multe ori în vama unui aeroport din Statele Unite”, a specificat Petru Craveţ.

Potrivit lui, în ultimul timp, cazurile de intoxicare cu gaze în urma folosirii armelor de autoapărare sunt mai dese. Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă nu ne-a putut spune, însă, ce cantitate de gaze folosite pentru apărare poate fi periculoasă pentru viaţa omului.

Circulaţia armelor de autoapărare este reglementată de Legea nr. 110 din 18.05.1994 cu privire la arme. Potrivit acesteia, există arme de autoapărare cu gaze toxice neutralizante, cu aerosol, cu cartuşe cu gaze, pulverizatori mecanici şi electrocutante. Legea stipulează că arma de autoapărare este aplicată ca o măsură extremă pentru respingerea unui atac asupra beneficiarului de arme sau asupra altor cetăţeni. După ce a folosit arma, persoana este obligată să acorde asistenţă medicală victimei şi să anunţe poliţia.