După alegerile din sudul Moldovei, pe teritoriul Găgăuziei, o regiune autonoma cu populație de 150.000 de persoane, ar putea sa apara un nou focar de tensiune. Candidatul independent pentru postul de bașcan (presedinte) Irina Vlah viseaza o mai mare autonomie pentru regiune și promite viitor luminos „Împreună cu Rusia”.
Fosta republică sovietică Moldova nu se confruntă prima oara cu probleme similare. Temându-se de o posibilă unificare a Moldovei cu România, în 1992 Rusia a provocat apariția unei mișcări separatiste în Transnistria – „o fâșie îngustă de pământ” de-a lungul Nistrului, unde etnicii rusi desi reprezinta doar 30%, populatia vorbitoare de rusa este majoritara din cauza rusificarii care isi trage radacinile inca din Rusia tarista.
Ulterior, Transnistria si-a declarat independența. După război, care a costat viata a 1.000 de persoane, pseudo-republica si-a continuat existenta in umbra Rusiei, care a mentinut aici o bază rusa.
„Trupele ruse din Transnistria se afla pentru a împiedica Republica Moldova sa porneasca spre Vest” – citeaza Liberation cuvintele lui Philip Breedlove, comandantul forțelor NATO din Europa.
„Dacă te uiți atent, acest război uitat din 1992 a fost un fel de repetiție generală pentru ce se întâmplă acum în estul Ucrainei”, – a dezvoltat ideea unul dintre diplomații straini de la Chișinău.
Acum, Rusia și-a intensificat activitatile pentru că Moldova a făcut „păcatul cel mai teribil”: anul trecut, autoritățile moldovene au semnat un acord de asociere cu UE.
Răspunsul Rusiei nu a intârziat. Moscova a impus un embargou asupra produselor alimentare din Republica Moldova. Această măsură a afectat economia predominant agricola a țării, în ciuda faptului că UE a „deschis usa” pentru produsele moldovenești.
Mai mult decât atât, de la începutul anului Moldova se confruntă cu o criză financiară fără precedent. Leul moldovenesc s-a depreciat față de euro cu 20%. Unul dintre motivele pentru căderea brutala a valorii leului este ciudata decizie a unor banci moldovenești de a transfera în Rusia aproape 1 miliard de dolari, reprezentând o cincime din PIB-ul Moldovei. Acum, in Moldova are loc o investigatie, dar speranta readucerii banilor este foarte mica.
În mare parte, economia moldoveneasca ramane pe linia de plutire datorită banilor care sunt trimisi de muncitorii migrati in Rusia sau Europa.
Dar criza financiară este agravată în Moldova si de o criză politică. Ultimele alegeri parlamentare de pe 30 noiembrie au permis crearea unei aliante pro-europene. Dar după două luni și jumătate de negocieri, cele trei partide nu au reușit să formeze un guvern. Ca urmare, astăzi Republica Moldova funcționează cu un guvern minoritar, ales cu sprijinul Partidului Comunist, care în situatii critice sau cardinale joacă dupa cum i se dicteaza de la Moscova.
În plus, Rusia controlează oricum aproape două treimi din canalele de televiziune din țară. Toate promoveaza același mesaj anti-european. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a fost chiar nevoit să apeleze la omologului său român, Klaus Johannis sa ajute Republica Moldova în lupta cu propaganda ruseasca.
România, care este principalul avocat al Moldovei în Europa, solicită de la vecinul sau sa intensifice lupta împotriva corupției. Bucurestiul a devenit în acest sens un exemplu pentru întreaga regiune. Cu toate acestea, Moldovei experiența din România s-ar putea sa nu-i fie utila.
„Vreti ca oligarhii noștri sa sprijine lupta împotriva corupției, când ei vad ce se întâmplă în România, unde multi oameni de afaceri au ajuns în spatele gratiilor?” – comenteaza analistul Cornel Ciurea. Acesta este motivul pentru care mulți oligarhi din Moldova continua sa priveasca spre Moscova, care ofera bani fara sa-i pese de coruptie, stat de drept sau democratie.
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
