Acestea sunt mesajele autorităților transnistrene despre liceele cu predare în limba română, din stânga Nistrului.

 Afirmația de mai sus îi aparține directoarei Liceului „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, cu sediul la Doroțcaia, Eleonora Cercavschi. Aceasta afirmă că cel mai greu îi este să convingă părinții vorbitori de română din orașul Grigoriopol să-și înscrie elevii la liceul pe care îl conduce.
În pofida faptului că au deja 12 ani de când elevii se deplasează cu autocarele în satul Doroțcaia pentru a-și face studiile, până în prezent, 17 elevi au fost înmatriculați în clasa întâi.

Vorbitori de română mai există în stânga Nistrului

„Noi nu putem plasa publicitate nicăieri pentru a anunța că înmatriculăm copiii. Vestea despre existența noastră se duce din gură-n gură. Așa reușim să rezistăm. Peste tot se spune că noi educăm ură, educăm o generație de teroriști, suntem mereu marginalizați, dar reușim să facem față tuturor provocărilor și să avem elevi cu rezultate excelente. Pentru mine, ca profesoară, dar și directoare, 17 elevi este un număr foarte mare. Deci, vorbitori de română mai există în stânga Nistrului, ei nu au dispărut așa cum ar vrea unii…”, a spus Eleonora Cercavschi.
Marea nemulțumire a directoarei este faptul că elevii din școlile transnistrene sunt privilegiați la admiterea după 11 clase în universitățile din Chișinău, nota de 5 fiind echivalentă cu 9,5, fapt ce duce la o pierdere considerabilă de elevi.

Liceul din Grigoriopol

„Și calitatea învățământului în stânga Nistrului este una foarte joasă. Eu am câteva prietene care predau la școlile moldovenești din Grigoriopol. Acestea franc mi-au zis că ele nu ar putea face față curriculei de învățământ, în cazul în care ar fi nevoite să predea la un liceu cu predare în grafie latină. Din acest punct de vedere, noi mai câștigăm câțiva elevi care vin la noi să învețe pentru a face cu adevărat carte”, a mai menționat Eleonora Cercavschi.

„Mă doare că părinții vorbitori de română își înmatriculează elevii în școlile rusești”

Însă cel mai mare impediment în activitatea liceului îl reprezintă deplasarea cu autocarul dintr-o localitate în alta, a mai afirmat Eleonora Cercavschi.

„Noi învățăm în a doua jumătate a zilei. Iarna, la ora 5, este deja întuneric, iar la noi orele se termină la ora 7 seara. Vă dați seama că acesta la fel este un pericol pentru noi, deoarece din acest motiv nu putem să avem mulți elevi în clasele primare, mai ales în clasa întâi. Părinții mereu zic, dacă se întâmplă ceva cu copilul meu, cine va răspunde? Are numai 7 ani și singur să meargă noaptea prin oraș, vă dați seama ce înseamnă asta? Și iată așa pierdem din numărul de școlari, în detrimentul instituțiilor de învățământ transnistrene. Dar cel mai tare mă doare că părinții vorbitori de română își înmatriculează elevii în școlile cu predare în limba rusă”, a conchis directoarea.

Eleonora Cercavschi, directoarea liceului din Grigoriopol

Valentina Soltan lucrează educatoare și este părinte a doi elevi care studiază la Liceul „Ștefan cel Mare”. Aceasta a declarat pentru TIMPUL că de la bun început a știut la ce școală își va înscrie copiii.

„Învățând într-un liceu român ai altă perspectivă decât atunci când înveți într-un liceu rus ori moldovenesc, cu grafie chirilică. Vecinii îmi spun că uite, în liceul acesta, curricula școlară e mai grea, note mari învățătorii rar pun, dar în acestea transnistrene și materialul e mai ușor și învățătorii mai indulgenți. Eu am zis că copiii mei trebuie să învețe într-un liceu profesionist. Să dea bacalaureatul după care să se ducă la universitate, nu să treacă prin școală și să nu acumuleze cunoștințe”, a menționat aceasta.

Atât Valentina Soltan, cât și alți părinți din Grigoriopol sunt nevoiți să lucreze în satele aflate sub jurisdicția Chișinăului. În caz contrar, aceștia demult urmau să fie demiși, afirmă aceasta. La moment, în instituțiile de învățământ din stânga Nistrului își fac studiile în jur de 1500 de elevi.