Laptele și chefirul, la sticlă

Cine nu-și aduce aminte de sticlele de lapte, smântână și chefir, care, ulterior eliberării recipientului, puteau fi predate la un preț simbolic, precum urmează: sticla de lapte cu 20 de copeici, chefir – 15 copeici, borcănelul de smântână – 10 copeici.

Aparat de perforat bilete (compostor)

Autobuzele și troleibuzele de astăzi nu mai au aparate de perforat biletele, deși în 2011 a mai existat o tentativă de instalare a noului-vechi sistem de taxare, care a fost implementat în circa 20 de troleibuze, și anume, pe rutele cu numărul 3, 7 şi 20. Însă, a fost un proiect-pilot, care nu a funcționat. Totuși, în deceniile trecute, fie că era îmbulzeală sau nu în mijloacele de transport în comun, călătorii trebuiau să procure tichete de la şofer, iar, ulterior, le compostau, adică le marcau cu compostorul – un aparat pentru perforat biletele în mijloacele de transport în comun cu autotaxare.

„Jucăria primăverii” sau „slinkyes”, în limba engleză

Jucăria arc „Slinky” sau „Jucăria primăverii” este o sursă de bună dispoziţie încă din anii `50, când au fost inventate de inginerul naval Richard James. Se pot efectua o serie de trucuri, deoarece se întinde și revine la forma inițială, cu ajutorul gravitației și al impulsului propriu. De asemenea, erau și „Slinkys” din plastic, în diferite culori. Acestea au fost comercializate în anii 1970, ca o alternativă mai sigură la cele metalice, deoarece nu prezentau un pericol atunci când erau introduse în prizele electrice. Multe dintre ele sunt realizate în culorile curcubeului. „Jucăria primăverii” din plastic este mai flexibilă și mai puțin deformabilă, ceea ce permite să fie mai ușor de inversat, fără să se încurce. Au fost inventate de James Donald Reum, în Minnesota, SUA.

Distribuitor de apă

În zilele toride de vară, chișinăuienii puteau să-și potolească setea la distribuitoare de apă, unde un pahar cu apă carbogazoasă costa o copeică, iar „apa dulce” sau, de fapt, cu adaos de sirop – trei copeici. „Stăteam la o coadă mare, pe o căldură teribilă, însă în curând venea rândul nostru la mașina de sifon, mama aruncă o monedă, spală paharul și se auzea un zgomot. Astfel, în câteva secunde, în mâna mea ajungea un pahar de apă carbogazoasă cu gustul de neuitat al copilăriei”, scrie un vizitator al site-ului 20th.su. Deși, în prezent, în Chișinău, nu mai vedem asemenea distribuitoare de apă, se pare că în orașul Tighina au mai rămas câteva exemplare.

Plasele din pânză „nemuritoare”

O invenție cu adevărat minunată și, de ce nu, ecologică, plasele împletite din ață simplă, cu mânere speciale. Erau practicabile, de diferite modele, de cele mai multe ori având un singur compartiment pentru plasarea produselor. „Avantajele erau evidente: rezistente la orice greutate sau volum, puteau fi utilizate de nenumărate ori, fiind practic „indestructibile”. Totodată, dacă se murdăreau, puteau fi ușor spălate și uscate, și oamenii le foloseau ani în șir.

Caleidoscop

În Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), în anii `80, au existat doar câteva modele: un cilindru de carton cu oglinzi care conținea mărgele colorate sau pietricele și bucăți de sticlă. În timp ce privitorul se uită la unul din capete, lumina care intra pe de altă parte creează un model plin de culoare, grație reflexiei de pe oglinzi. Caleidoscopul este o jucărie destul de veche, având deja mai mult de 200 de ani, și a fost inventat de scoțianul David Brewster.