Deși au fost aprobate la 23 decembrie anul trecut și vor intra în vigoare în circa două săptămâni, modificările Legii privind indemnizaţiile pentru creșterea copiilor au creat tensiuni între societate și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF). Așadar, în timp ce autoritățile susțin că modificările operate vor combate pârghiile de fraudare a legislației, mulți viitori părinți susțin că noua lege lovește în mame și în copii și va reduce volumul ajutorului social.

Ana Ciobanu este viitoare mămică, dar şi membră a grupului de inițiativă „Mămici cu burtici”, grup care în ultimele săptămâni protestează împotriva modificărilor Legii nr. 289 din 22 iulie 2004. Deşi nu sunt împotriva tuturor prevederilor, cei peste 8000 de membri ai grupului de iniţiativă, care au lansat şi un apel către MMPSF, susţin că unele modificări ale legii sunt o bătaie de joc la adresa tinerilor părinți. „Statul nu încurajează părinții deloc, iar să ai un copil va fi cu adevărat un lux”, afirmă Ana Ciobanu.

Așadar, una din nemulțumirile viitorilor părinți este modificarea privind dreptul la indemnizație, în funcţie de stagiul de cotizare. „În noua lege s-a modificat minimul lunilor al stagiului de cotizare pentru persoanele care au un stagiu de cotizare mai mic de trei ani. Dacă înainte era trei din ultimele 12 luni, în noua lege e vorba de nouă din ultimele 24 de luni. S-a mărit această perioadă, lucru care va dezavantaja tinerii angajați, dar și mamele care sunt deja în concediul de îngrijire al copilului”, afirmă Ana Ciobanu. Prin urmare, în apelul adresat ministerului membrii grupului propun revenirea la versiunea veche a legii, în cazul în care stagiul este mai mic de trei ani.

Mai mult, dacă până acum calculul indemnizaţiei se făcea în baza salariului din ultimele șase luni, potrivit noii legi, se va calcula media lunară a ultimelor douăsprezece luni. Iar dacă în această perioadă gravidele îşi vor lua concediu medical mai mult de o lună, atunci indemnizaţia se va calcula din 900 lei pentru bugetari și 1400 pentru cei din sectorul privat. După legea veche, mamele care se aflau în concediul de îngrijire a copilului, dar ieşeau la serviciu, primeau indemnizația deplină de creștere a copilului până la trei ani, plus salariul pentru șapte ore de muncă.

Totodată, dacă o femeie rămâne însărcinată în timp ce deja se află în concediu de maternitate, beneficiază de o indemnizaţie de numai 30% din salariul minim pe economie, fără să mai fie luat în considerare venitul câştigat înainte de a intra în acest concediu.

Ai un program deplin de muncă, nu vei primi indemnizaţia

Conform acelorași modificări din lege, părintele care decide să-şi reia activitatea cu program deplin, înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului, nu va putea beneficia de indemnizaţia stabilită. Despre reluarea activităţii beneficiarul urmează să anunţe casa teritorială de asigurări sociale în mod obligatoriu.

Natalia Varlan, şef-adjunct al Direcţiei generale prestaţii sociale a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, a menţionat că, prin modificările operate în legislaţie, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie pentru creşterea copilului), îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, cu retribuirea muncii în proporţie de până la 0,5 din salariul de funcţie/tarifar, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului nu se suspendă.

„La moment se permite să muncești șapte ore, iar mămicile pot beneficia și de indemnizație, și de salariu. Într-un final, mamele nu ies de bunăvoie la serviciu, ci din cauza situației financiare. Cu un program de muncă de patru ore, cel mai probabil, angajatorii nu vor dori să angajeze pe cineva care ar fi doar pe drumuri”, afirmă Ana Ciobanu. Ministrul Valentina Buliga a declarat că acest lucru s-a făcut pentru ca micuţii să nu stea prea mult timp fără supravegherea mamei.

Partea pozitivă a acestor modificări este că, de la 1 aprilie, părinţii își vor putea lua concediu medical plătit pentru îngrijirea copilului bolnav, dacă copilul are cel mult 10 ani. Până acum indemnizaţia se stabilea doar dacă vârsta copilului nu depăşea șapte ani. Nicolae Ţâbuleac, şef de direcţie la Casa Naţională de Asigurări Sociale, a precizat că indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav va fi stabilită inclusiv taţilor, în timp ce până în prezent de acest drept beneficia doar mama.

În cazul în care copilul suferă de o maladie oncologică, atunci dreptul la indemnizaţie pentru îngrijirea copilului se oferă, opţional, unuia dintre părinţi ori altor rude asigurate (bunicilor, tutorelui) până la vârsta de 16 ani.

Deși a fost adresat apelul în care sunt menționate nemulțumirile oamenilor, ministrul Buliga a precizat că nu pot fi inițiate proceduri de anulare a Legii 332, pentru că nu ține de competența ministerului. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, din moment ce a fost sesizată privind constituționalitatea acestei Legi”. Grupul de inițiativă a depus sesizarea marți, 11 martie.

De asemenea, potrivit MMPSF, prin Legea nr. 332 din 23 decembrie, au fost propuse și alte modificări, care vin să îmbunătățească nivelul de protecție socială a persoanelor asigurate, și anume:

• dreptul la indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav va fi acordat opţional unuia dintre părinţi: mamei sau tatălui. Până la modificare, dreptul la indemnizație era acordat primordial mamei;

• a fost majorată vârsta copilului bolnav care necesită îngrijire – de la 7 la 10 ani;

• a fost exclusă condiția privind realizarea unui anumit stagiu de cotizare pentru femeile gravide pentru a beneficia de indemnizația de maternitate;

• în cazul sarcinilor cu trei şi mai mulţi copii, indemnizaţia de maternitate se acordă pe o perioadă majorată cu 42 de zile calendaristice pentru concediul prenatal şi cu 14 zile calendaristice pentru concediul postnatal;

• în cazul copiilor gemeni sau în cazul mai multor copii în vârstă de până la 3 ani, de dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului beneficiază, la cerere, opţional – concomitent ambii părinţi sau două persoane asigurate menţionate.

Indemnizațiile pentru creșterea copiilor în alte țări

România

Indemnizaţia pentru creşterea copilului se menţine în 2014 la cuantumul de 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni anterioare naşterii. Părinții pot alege între un concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an și un concediu pentru creșterea copilului până la doi ani. În ambele situații, legislația reglementează cuantumul minim și cuantumul maxim al indemnizației lunare, raportându-l la indicatorul social de referință, care în 2014 este de 500 RON (aproximativ 2000 de lei).

În cazul în care optează pentru concediu până la împlinirea de către copil a vârstei de un an, cea mai mică valoare a indemnizației va fi 600 de RON (3200 de lei), iar cea mai mare poate fi de maximum 3400 de RON.

Germania

În această țară concediul de maternitate este de 14 săptămâni, dintre care șase înainte de naştere, pentru o indemnizaţie egală cu venitul obţinut în ultimele 12 luni. Femeile pot alege să stea acasă şi 14 luni, pentru o indemnizaţie egală cu 67% din venit, dar nu mai mare de 1800 de euro pe lună.

Italia
În Italia orice femeie care naşte, indiferent dacă este angajată sau şomeră, primeşte 1000 de euro ca ajutor unic la naştere. Pentru salariatele bugetare, concediul este de cinci luni, două înainte de naştere şi alte trei post-natal. În această perioadă, femeia primeşte 80% din salariu. Dacă doreşte să îşi prelungească perioada de concediu de maternitate, după cele trei luni, venitul va fi de 30% din salariu. Prelungirea concediului maternal nu poate depăşi şase luni.

Cum stau lucrurile în Moldova?

Svetlana Tataru-Catană are doi copii: o fetiță de 2,7 ani și un băiețel de 10 luni. Pentru fiecare copil, tânăra mămică primește câte 560 de lei indemnizație pe lună, ceea ce înseamnă 1120 de lei în total. Potrivit Svetlanei, din acești bani poate cumpăra:
– trei pachete de scutece – 600 de lei;
– cinci cutii de lapte praf– 560 de lei.

Și toate acestea ajung doar pentru o lună și doar pentru un copil, în cazul dat doar pentru bebeluș, deși vorbim de suma a două indemnizații. Precum se observă, nici nu se pune problema banilor suplimentari pentru hăinuțe, medicamente, jucării, mâncare și alte lucruri necesare unui bebeluș de zece luni și, respectiv, unui copil de 2 ani și șapte luni. „Suma de 1120 de lei acoperă doar a șasea parte din suma totală de cheltuieli pentru copii”, ne spune Svetlana Tataru-Catană.

La naşterea copilului, părinţii beneficiază de trei tipuri de indemnizaţii. Prima este indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal, numită şi indemnizaţie de maternitate, care se acordă femeilor o singură dată pentru întreaga perioadă şi se calculează din veniturile obţinute în perioada premergătoare naşterii. A doua este indemnizaţia unică la naşterea copilului, stabilită în sumă fixă în Bugetul asigurărilor sociale de stat (în acest an este 3500 de lei pentru femeile asigurate şi 3100 de lei pentru cele neasigurate), iar a treia e indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de trei ani pentru persoanele asigurate sau până la împlinirea vârstei de un an şi jumătate în cazul persoanelor neasigurate.