Marşul unioniştilor din 16 septembrie: pro şi contra
Iată că din nou înaintaşii neamului nostru au proclamat Independenţa de Stat faţă de fosta URSS. Avem suficiente fapte, ce ne permit să credem că în 1991 s-au depus anumite eforturi de a reveni la Patria-mamă, România (în faţă era exemplul încă palpabil al unirii celor două Germanii). Dar ceva nu a mers. Şi iată, 21 de ani de viaţă independentă a RM. Nu am timp să caracterizez situaţia de astăzi a RM: cititorii blogului o ştiu mai bine ca mine.
Acest Stat, numit Republica Moldova, are o Lege fundamentală, care se numeşte Constituţie. Ea, această Lege, permite libera exprimare a opiniilor, ea, Constituţia, asigură libertatea întrunirilor, manifestărilor paşnice, mitingurilor. Iar Statul este obligat să asigure buna funcţionare a acestei Legi fundamentale.
Ce nu este clar până aici? Unde greşesc?
Noi, moldovenii, suntem la noi acasă, în RM. Fiind moldoveni, adevăraţi patrioţi ai RM, suntem parte componentă a Neamului Românesc: avem o singură limbă literară – LIMBA ROMÂNĂ, o singură cultură – CULTURA ROMÂNĂ, un trecut comun – ISTORIA ROMÂNILOR.
RM nu este proprietatea privată a unor tipi autoproclamaţi ca fiind ei unicii „patrioţi” ai Moldovei. RM este patria tuturor cetăţenilor ei, 4,2 mln. de oameni. Fiecare are dreptul la exprimare liberă şi nimeni nu poate să-şi permită să arunce cu pietre şi petarde în cei ce-şi exprimă liber opţiunea.
Unde nu am dreptate?
(Urmează partea a doua: Contra)
Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,
preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL