Cancelarul Angela Merkel se află într-o situație foarte primejdioasă pentru funcția sa. Barometrele politice arată că, după incidentele de Revelion de la Köln, peste jumătate din populație consideră că Germania nu poate primi atația refugiați și se arată nemultumită cu politica Angelei Merkel în această problemă. Merkel mai e atacată, direct sau indirect, în propriul partid și în cele partenere la guvernare. Fostul cancelar Schröder o face praf într-un recent interviu. Premierul Bavariei, Horst Seehofer, îi dă un ultimatum de două saptamani. Un primar îi aduce un autocar plin de refugiați cu care „să se spele pe cap“. Mai interesant, tema refugiaților e subiect de campanie electorală în SUA.
Donald Trump, republicanul naționalist candidat la alegerile pentru președenția Statelor Unite, care în 2016 sunt la turație maximă, a găsit acest „cal de bătaie” populist. El dă drept exemplu negativ, în chestiunea imigrației, politica guvernului Merkel. În New York Times apare „o contribuție” în care se scrie că „Merkel trebuie să plece“, în mass-media americană se vorbeste de „erodarea“ imaginii cancelarului german.
În presa austriacă apar sâmbătă speculații despre „un plan B“, prin care, în cazul unui eventual vot de neîncredere în Parlament, lui Merkel i-ar putea lua locul, până la alegerile din 2017, Wolfgang Schäuble, actualul ministru de finanțe. Informația apare în Der Standard ediție online, de la corespondența publicației de la Berlin.
Dupa cum îl stim, Schäuble n-ar spune „nu“ acestei demnități de vârf, nici provizoriu și nici în forma continuată, dupa alegerile legislative din 2017.
Agresiunile de la Köln schimbă opinia publică față de refugiați
Dar să o luîm pe rând. Înaintea incidentelor din câteva metropole germane (Köln, Hamburg, Stuttgart), în care cca 500 de femei au înaintat plângeri la poliție, că ar fi fost agresate sexual și prădate de străini de origine musulmană și africani (prezumtiv și refugiați), acceptantă pentru politica Angelei Merkel în problema refugiaților era de 64%.
După incidente, barometrul politic s-a schimbat, o majoritate de 60% dintr-un sondaj inițiat de al doilea post public TV german, ZDF, pronunțându-și temerile că Germania nu va face afluxului de solicitanți de azil. Respondenții cred însă, în majoritate (57%), că nici baremul limită, de 200.000 de refugiați anual, pe care ar vrea să-l impună la nivel federal premierul Bavariei, Horst Seehofer (CSU), nu e realizabil.
Miza politică și financiară a problemei refugiaților.
Disputa dintre șeful creștin-socialilor bavarezi și cancelarul german a ajuns la apogeu. Seehofer i-a dat lui Merkel un ultimatum, relatează sâmbătă Spiegel.de. „În următoarele 14 zile vom soma în scris guvernul federal, de a restabili la granițe condițiile reglementate prin lege”, a declarat acesta publicației numite. „Dacă acesta nu o va face, guvernul statului (n.r. statul liber Bavaria) se va vedea nevoit să facă plângere la Curtea Constituțională federală”, a adaugat el.
Prin aceasta atenționare, Seehofer sugerează că disputa în problema controlului la frontiere al refugiaților poate escalada, la nevoie, înainte de alegerile regionale din 13 martie, care vor avea loc în landurile Baden-Württemberg, Renania Palatinat și Saxonia. Presiunea lui Seehofer e și financiară, părerea sa fiind că guvernul ar trebui să puna la dispoziție mai multe fonduri federale, landurilor care primesc masiv refugiați.
Vehementei cunoscute a lui Seehofer i se alatura si scepicismul de data mai noua al premierului landului Hessen, Volker Bouffier (CDU). Acesta crede ca, daca strategia lui Merkel de a gasi o solutie europeana in problema refugiatilor esueaza, atunci trebuie gasite solutii nationale: „Mizez si acum pe o solutie europeana. Insa, daca nu avansam in Europa, atunci trebuie sa cautam alte cai”, a declarat el pentru Spiegel.
Expulzări care nu funcționează ca la carte
Una dintre solutiile stiute si mai demult practicate in Germania in problema „cernerii” refugiatilor -dupa refuzul autoritatilor germane de a le acorda azil din lipsa de motive-, este expulzarea. Pe consecintele acestea firesti in aplicarea legii azilului din Germania a mizat si Merkel. Iata insa ca procesul de expulzare nu functioneaza precum s-ar dori.
Intr-un raport intern al institutiilor regionale apartinand Ministerului de interne, din 2015, la finele lunii iulie trebuiau sa paraseasca Germania 5.500 de solicitanti de azil refuzati, din Algeria, Tunisia si Maroc. Doar 53 dintre acestia au fost realmente expulzati in tarile lor. Motivul invocat de functionarii germani este lipsa de cooperare cu ambasadele tarilor respective, ca si blocada acestor state de a-si primi cetatenii inapoi.
Desi guvernul german nu a recurs inca la amenintari de „taiere a ajutorului pentru dezvoltare” acordat acestor tari, ministrul de interne, Thomas de Maizière (CDU), si cel de externe, Frank-Walter Steinmeier (SPD), au apelat in scris la colegii lor din aceste tari, in rezolvarea problemei.
Taurul cu coarne rusești
Tovarasul Gerhard Schröder (SPD), fost cancelar german inaintea lui Merkel (1998-2005), fortat printr-un vot de neincredere in Parlament sa-si paraseasca scaunul inainte de termen, probabil ca nu si-a uitat succesoarea, intr-un spirit revansard care ii caracterizeaza in general pe politicienii ahtiati dupa putere, cum se spune ca ar fi fostul cancelar social-democrat. La trei saptamani dupa iesirea din functie, Schröder era deja angajat ca director la Nord Stream AG, un concern energetic la care 51% este in proprietatea Gazprom-ului rusesc.
Desi in clipa de fata el este doar consultant economic si lobby-ist, iata ca intr-un interviu aparut vineri in Handelsblatt, el revine pe postura de politician si „infiereaza cu manie proletara” greselile actualului guvern. Succesoarea sa, Angela Merkel, face totul gresit, dupa motto-ul „multa inima, putina planificare”. Fiindca gestul umanitar al acesteia de a permite refugiatilor din Ungaria sa vina inspre Germania s-a transformat insa in practica curenta, problema risca sa iasa de sub control.
Schröder considera ca acest gest umanitar nu este sustinut de un masterplan pentru integrarea refugiatilor si ca guvernul nu comunica clar si coerent cum va functiona cazarea, educatia si integrarea refugiatilor, cine o va face si cine o va plati.
Pe alocuri are Schröder dreptate, insa retorica sa e si demagogica. Germania nu porneste de la zero in problema integrarii strainilor, exista un schelet institutional puternic si experienta integrarii (chiar daca uneori partiale) a milioane de straini, repatriati tarzii, muncitori-oaspeti (acestia chiar din tari cu religie musulmana), azilanti sau refugiati de razboi.
Ce se întâmplă în Good Old Germany ?
Agresiunile sexuale de la gara centrala din Köln au ajuns sa fie cunoscute si in SUA, o tara cunoscuta pentru feminismul ei bataios. In presa americana, subiectul a fost intors pe toate partile. Cativa dintre candidatii angajati in campania pentru presedentia SUA au „prins“ faptul ca subiectul poate folosit in lupta electorala, tot asa cum se poate face referire si la demonstratiile ultra-conservatorilor (gen AfD sau Pegida) impotriva refugiatilor.
Retorica de campanie prezidentiala in SUA s-a deplasat puternic spre dreapta. Iar
cireasa pe tort a pus-o, in mod previzibil, Donald Trump, magnatul imobiliar si al industriei de divertisment intrat in cursa prezidentiala, ca unul dintre candidatii Partidului Republican. „Uitati-va ce s-a intamplat la Köln. Nelegiuirile cutremuratoare, noaptea de Revelion, violurile si tot masacrul“, a strigat el intr-o cuvantare de la finele saptamanii, in fata alegatorilor din Iowa.
CNN tine la curent zilnic cu ce se intampla pe linie de refugiati in Batrana Germanie, ziarele americane sunt pline de contributii ale corespondentilor americani la Berlin. In New York Times editia online, a aparut chiar un comentariu al unui autor care cere cancelarului Angela Merkel „sa plece“.
Opinia lui Ross Douthat (OP-ED columnist) intitulata „Germania pe marginea prapastiei” („Germany on the brink”) nu a fost publicata decat ca o „contributie de invitat“ in Sunday Review de saptamana trecuta. Autorul se teme ca universul impanzit de islamisti si deocamdata imaginar, al lui Michel Houellebecq, din romanul „Supunere“, „ar putea avea o sansa foarte buna de realizare in viitorul german“.
Douthat cere „prudenta“, inchiderea temporara a granitelor Germaniei, inceperea „unei deportari controlate a tinerilor barbati sanatosi“, „renuntarea la iluzia ca pacatele trecute ale Germaniei pot fi iertate printr-un umanitarism prezent nesocotit“. „Inseamna ca Angela Merkel trebuie sa plece“, conchide autorul, „asa incat tara ei si continentul care o inconjoara sa poata evita plata unui prea mare pret, pentru nobila ei nebunie“.
Asa-zisul „plan B de cancelar”
Chiar daca acest punct de vedere nu este asumat de New-York Times, el ramane si probabil ca exprima ceea ce gandesc si altii, chiar si la Merkel acasa, sau in vecini. Cum putem altfel explica faptul, ca in presa austriaca apare sambata o corespondenta din Berlin, care anunta: „Deoarece numarul refugiatilor nu scade, la Berlin se vehiculeaza ideea unui plan secret, ca Wolfgang Schäuble sa devina cancelar“, scrie Birgit Baumann de la derStandard.at.
Autoarea mentioneaza ca, atat in cadrul opozitiei, cat si in cel al coalitiei de guvernare, se solicita de la cancelar un „cadru mai strict“ si limitarea cotelor de acceptare pentru intrarea refugiatilor.
Merkel nu vrea sa inchida granitele. Ministrul de finante al landului Bavaria, Marcus Söder (CSU) considera insa ca politica granitelor deschise „nu e legitimata democratic“. Si vicecancelarul Sigmar Gabriel (SPD) ar fi cerut mai multa strictete in problema refugiatilor si contingente limitate de acceptare a lor.
In cazul in care Merkel ar refuza sa cedeze in privinta granitelor deschise, in cadrul Uniunii germane de guvernare ar putea fi luat in considerare „planul B“, scrie Baumann. „Atunci Uniunea s-ar distanta de Merkel si i-ar acorda increderea ministrului de finante, Wolfgang Schäuble“, care ar inchide granitele, informand in prealabil Viena.
Chiar daca „planul B“ este in clipa de fata pur ipotetic, cert este ca, dupa cum il stim, Schäuble (CDU, 73 de ani) nu ar spune „nu”, functiei de cancelar care i-ar apoteoza indelunga cariera politica. Cert mai este si faptul ca el incearca sa se profileze in mod repetat in vremea din urma, sustinand atat cotele limitate de refugiati, cat si inchiderea controlata a granitei germano-austriece.
Wolfgang Schäuble s-a declarat pentru modificarea legii germane, in asa fel incat armata sa poata ajuta ministerul de interne in cazurile extreme, cand situatii ca acelea din Köln o impun.
In mandatul sau de ministru de finante, bugetul german a fost trei ani la rand excedentar. Cu surplusul de bani el promite sa rezolve financiar o parte din problema refugiatilor. Pentru rezolvarea acesteia la nivel european, Schäuble a propus de curand introducerea unei „taxe europene pe benzina“, care sa fie perceputa de toate cele 28 de state membre ale UE.
Sursa: Hotnews
