Mesaj puternic de la București în fața agresivității Rusiei (și o atenționare cu privire la China)

Declarația finală a summitului statelor de pe flancul estic al NATO, în formatul București 9, și participarea președinților român Klaus Iohannis și polonez Andrzej Duda la amplul exercițiu ”Justice Sword 21” marchează o perioadă foarte efervescentă din punct de vedere politic și militar. Și foarte semnificativă, pentru alianța occidentală și, în particular, pentru România, transmite portalul RFI.

Să ne amintim doar că, la sfârșitul lunii aprilie, Bucureștiul găzduia Trilaterala România – Polonia – Turcia, la nivel de șefi ai diplomațiilor, cu participarea excepțională a Ucrainei și Georgiei. Aceasta, pe fondul amenințării de la granița răsăriteană a Ucrainei, acolo unde Rusia masa un mare număr de trupe și mari cantități de echipament militar.

Au venit apoi exercițiul militar ”Defender Europe 21”, o simulare a unei masive descinderi a trupelor NATO, în eventualitatea unei agresiuni dinspre regiunea Mării Negre. Și, la nivel politic, summitul București 9, cu participarea virtuală a președintelui american Joe Biden, a șefilor de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria și cu prezența președintelui polonez Andzrej Duda.

În primul rând, toate acestea indică – încă odată – trezirea Occidentului în fața noilor pericole strategice și voința sporită de cooperare, după venirea la putere a președintelui Joe Biden.

În concluziile summitului de la București, cei 9 condamnă acţiunile agresive ale Rusiei precum şi activităţile agresive hibride desfășurate de aceasta, pe care le vede drept o amenințare la securitatea euro-atlantică.

Sunt condamnate actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat-o exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă. Și se exprimă îngrijorarea față de un posibil mod de acțiune similar pe teritoriul Bulgariei.

De asemenea, concluziile summitului consideră că ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi liderii promit să abordeze situația împreună, în Alianţă.

În al doilea rând, acest șir de evenimente politico-militare semnalează o deplasare a centrului de greutate al apărării euro-atlantice din zona Mării Baltice către Marea Neagră. Nu pentru că Marea Baltică n-ar mai fi importantă – dimpotrivă, amenințarea rămâne gravă și acolo.

Dar aliații arată că au înțeles dimensiunea amenințării pe flancul sudic, după anexarea Crimeei și transformarea acesteaia, de către Rusia, într-o imensă bază militară.

Concomitent, Rusia a devenit tot mai activă în Balcanii de Vest. Iar faptul că marele exercițiu Defender Europe 21 a început, de fapt, prin desantul unui mare număr de forțe aliate în Albania constituie un răspuns elocvent.

Să remarcăm apoi prezența, în persoană, a președintelui polonez la București. Cele două țări se reafirmă astfel ca lideri ai flancului răsăritean al Alianței Atlantice dar și al Uniunii Europene.

Și, putem spune, cu un ușor avantaj câștigat acum de România, odată cu mutarea centrului de greutate spre sud.

Dar nu numai din considerente strategice. Pentru administrația Biden, Bucureștiul apare în acest moment ca un partener mai avantajat, în fața guvernului iliberal de la Varșovia.

O anumită schimbare de accent față de administrația Trump, care privea mai mult către Polonia – fără însă a-i da, în cele din urmă, mult dorita bază permanentă, pe care polonezii voiau s-o boteze Fort Trump, spre a gâdila orgoliul fostului șef de la Casa Albă…