Editorial

Moldova nu-i nici a lui Filat, nici a lui Voronin, nici a lui…

1. Consultăm poporul, dar cu uşile închise!

Aşadar, cu o săptămână în urmă, premierul Filat a început „consultările cu poporul”, întâlnindu-se la palat, fără presă, cu reprezentanţii societăţii civile, partidelor extraparlamentare şi ai opoziţiei parlamentare. Nu doresc să supăr pe nimeni, dar „societatea civilă” invitată la „consultări” nici pe departe nu a fost una reprezentativă. Nu o spun numai eu, au spus-o şi alţii, mai în temă decât mine. Cam la fel stau lucrurile şi în privinţa „partidelor extraparlamentare”. Apropo, nu am auzit ca măcar unul dintre reprezentanţii „societăţii civile” să-l întrebe pe Filat de ce aşa-numitele „consultaţii” se fac cu uşile închise? Pot domnii onegişti să aducă vreun exemplu când în ţările europene un prim-ministru „consultă” societatea civilă „cu uşile închise”?

Prin urmare, unicul eveniment cu adevărat important care s-a produs în cadrul „sfatului cu poporul” şi care va avea un impact asupra viitorului politic al ţării a fost întâlnirea lui V. Filat cu Vladimir Voronin, iar onegiştii şi liderii partidelor extraparlamentare au fost folosiţi ca „ambalaj” şi justificare. Opinia publică aşa şi nu ştie ce a discutat Voronin cu Filat după uşile închise, un lucru e clar – că opiniile celor doi au coincis, faptul fiind recunoscut miercuri de Voronin: „[…] în adresarea de ieri a premierului V. Filat au fost date aceleaşi aprecieri pe care le-am dat eu acum”. La fel de generos în aprecieri a fost şi un alt fruntaş comunist, Igor Dodon, care a declarat: „Filat a demonstrat că are o viziune mai largă şi mai limpede asupra lucrurilor din ţară, comparativ cu colegii săi din AIE”. Cum se zice, nu mai am ce adăuga…
În cadrul discursului de marţi, V. Filat a vorbit, ca de obicei, la persoana întâia singular şi nu în numele partidului sau al întregului guvern, iar mesajele sale, lucru remarcat şi de alţi observatori, au vizat mai mult propriile frustrări şi nemulţumiri care, tot ca de obicei, au fost multe şi diverse. Filat a apărut mai mult pe post de comentator politic, dar nu de prim-ministru sau lider de partid care are soluţii pentru problemele evocate. Deşi anume V. Filat este persoana care deţine puterea reală în ţară după căderea lui V. Voronin, el a preferat să pună note tuturor actorilor politici, dar nu şi propriei activităţi.

2. Ce mesaj a dorit Filat să ne transmită?

Filat a lăsat să se înţeleagă că vor fi anumite remanieri guvernamentale, deoarece „unii miniştri” (e clar că cei din partea PL şi PD) nu lucrează în interesul cetăţenilor şi blochează activitatea Guvernului. Fidel stilului său, Filat a evitat să spună despre care miniştri e vorba. Nu am auzit de la Filat nici în discursul de marţi, nici la emisiunea tv – cum pot avea loc aceste remanieri, din moment ce guvernarea este una de coaliţie? Opinia publică a dorit totuşi să afle cine sunt acei „unii colegi” care-l blochează şi în ce mod îl blochează.

Filat a declarat că mafiotizarea e mai periculoasă decât „comunizarea” ţării. E o concluzie (acuzaţie) foarte gravă, premierul însă nu a explicat în ce constă această mafiotizare, cine sunt cei care mafiotizează ţara şi prin ce metode o fac. Asta a vrut să audă societatea, dar nu parabole în stilul bancului sovietic despre aceea că „printre noi există unii tovarăşi care nu-s chiar tovarăşi”. Este clar pentru oricine că eticheta de „mafiot” i-a fost atribuită de către Filat rivalului său, prim-vicepreşedintelui Parlamentului şi PD, V. Plahotniuc. Opinia publică a aşteptat ca Filat, în sfârşit, să vină cu dezvăluiri şi probe în această chestiune, el însă nu a făcut nimic altceva decât să preia mesajul lansat cu un an în urmă de către ex-consilierul lui Voronin Sergiu Mocanu. Între cei doi, Filat şi Mocanu, există totuşi o diferenţă: dacă Mocanu a avut curajul să enunţe anumite nume şi fapte, Filat s-a limitat la lansarea unor fraze generale (care, probabil, urmează a fi „umplute cu conţinut” de presa pe care o are în subordine). În mod surprinzător, şi aici mesajul lui V. Filat s-a sincronizat perfect cu cel al liderului comunist V. Voronin, care a declarat: „[…] puterea trebuie să aparţină poporului, nu oligarhilor şi nu corupţionerilor ”. În sfârşit, noi nu am auzit cum vede personal premierul acest proces – stoparea mafiotizării ţării?

Anunţând că sunt necesare discuţii cu PCRM pentru identificarea unei candidaturi de compromis pentru funcţia de şef la statului, Filat a recunoscut că nu va vota candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al R. Moldova, angajament asumat la constituirea Alianţei. Astfel, a început pregătirea opiniei publice pentru alegerea preşedintelui de către comunişti şi liberal-democraţi fără consultarea AIE-2. Sigur că, pentru a ajunge în funcţia de preşedinte, parteneriatul cu Voronin este o soluţie pentru Filat… Dar cum rămâne cu noi, cei care am votat pentru o Moldovă fără Voronin şi fără comunişti?

3. Premierul Filat nu are nicio soluţie

Precum scriam şi joi, Filat nu a dat nicio soluţie pentru problemele anunţate. Faptul că el nu are soluţii pentru problemele anunţate l-au reţinut şi alţi analişti politici. Igor Boţan a declarat deschis: „El (Filat n.r.) nu are soluţii, noi încercăm acum să anticipăm lucrurile. Probabil asta a şi aşteptat după ce şi-a lansat discursul, ca noi să fim cei care să încercăm să găsim soluţiile pentru ei”. Directorul Politicon, Anatol Ţăranu, este de aceeaşi părere: „Filat fixează problema, o descrie, dar deocamdată nu găseşte mecanismele de aplicare”. Pe lângă lipsa de soluţii, discursul premierului Filat a generat şi alte întrebări fără răspunsuri, pe care nu avem cui să le adresăm:

1. Cum trebuie să înţelegem teza despre aceea că „mafiotizarea bate comunizarea”? Este acesta oare un semnal clar că, sub pretextul luptei cu „mafia”, se intenţionează crearea unei alianţe Filat – Voronin? Cu cine are de gând Filat să stârpească mafia – cu Vladimir Voronin, Oleg Voronin, Gheorghe Papuc, Valeriu Gurbulea şi Artur Reşetnicov?

2. Filat nu a explicat în ce au constat „consultările” cu Vladimir Voronin. Care este formula agreată de Filat şi Voronin pentru „identificarea unei candidaturi de compromis”? Filat – preşedintele RM, Voronin – preşedintele Parlamentului, Dodon – prim-ministru? Daca acesta este compromisul la care s-a ajuns, Filat trebuie să aibă curajul s-o spună direct.

3. Cum vede Filat realizarea scenariului său de „identificare a unei candidaturi de compromis”, dacă este clar că PD şi PL nu vor renunţa la înţelegerile de constituire a AIE-2?

4. Filat a anunţat că în interiorul AIE există de facto o alianţă PL-PD împotriva PLDM, dar n-a suflat nici o vorbă despre faptul că cele două partide cu mesaje politice diferite au fost forţate să se alieze pentru a nu fi strivite de maşina administrativă şi propagandistică controlată de Filat.

5. Filat a sugerat că ar putea să demisioneze dacă reformele nu vor fi duse până la capăt, dar n-a explicat la ce reforme se referă şi de către cine concret au fost blocate? Filat n-a explicat, de asemenea, cine l-a împiedicat să reformeze MAI, vamă, fisc, achiziţii publice, rezerve de stat, cancelaria de stat, administrarea finanţelor publice şi multe, multe altele pe care le controlează personal în ultimii doi ani de zile.

În final vreau să mă opresc asupra unei situaţii care de fapt explică ceea ce se întâmplă în jungla noastră politică după 2009. Prin mesajul din 12 iulie s-a demonstrat încă o dată incapacitatea cronică a lui Filat de a lucra în echipă şi de a guverna în coaliţie. Eu am înţeles încă o dată că Filat nu doreşte să împartă puterea cu nimeni. Filat vrea un cabinet de miniştri dirijat de el personal în regim on-line. El vrea să decidă personal, cine să fie ministru, şef de agenţie, director de fabrică, comisar de poliţie, pompier şi sef la grădiniţă. Filat uită că PLDM nu are majoritatea în Legislativ şi că fără voturile PL şi PD el nu mai umbla acum înconjurat de bodyguarzi şi plimbat în maşini blindate cu zeci de girofaruri. Filat pretinde a fi „stegarul” integrării europene, dar nu înţelege că una din valorile europene fundamentale este toleranţa, capacitatea de a guverna în coaliţie. Există o fabulă despre o broască care dorea să ajungă mare, ca elefantul. Ştiţi cum s-a terminat povestea. E clară şi morala. E adevărat, nu ştim dacă o ştie şi Grivei, vorba lui Topârceanu…

În aceeaşi ordine de idei, deşi Filat se declară politicianul numărul 1, în realitate, partidul său a pierdut la ultimele alegeri locale în jur de 200 de mii de votanţi. Dacă în alegerile din noiembrie pentru PLDM au votat 506.253 persoane, în localele din iunie au votat doar 281.342 pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti şi 311.988 pentru consiliile municipale şi raionale. Pentru comparaţie, PL şi PD au acumulat 435.809 voturi pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti şi 340.089 pentru consiliile municipale şi raionale. Comentariile sunt de prisos.

P.S. În cadrul conferinţei de presă de miercuri, Vladimir Voronin a fost întrebat de ziarişti: Cine are dreptate în bătălia dintre Plahotniuc şi Filat?Voronin a răspuns fără nicio ezitare – NOI! Şi aici comentariile sunt de prisos, dar dacă cineva atins de delirul setei pentru putere nu ţine minte anul 2001, trebuie să-şi împrospăteze memoria. Noi, cei care am votat pentru PLDM în două scrutine electorale, avem dreptul şi suntem obligaţi să-i cerem lui V. Filat să facă acest efort. Fiindcă guvernul şi PLDM-ul poate sunt ale lui, dar nu şi Moldova… Moldova nu e nici a lui Filat, nici a lui Ghimpu, nici a lui Lupu, nici a lui Plahotniuc, nici a lui Voronin…, dar a noastră, a celor mulţi şi… proşti, care avem încredere în politicieni, îi aducem la putere, iar ei apoi îşi şterg fundul cu voturile noastre.

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Google News!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.