Moscova cosmopolită „a dispărut”: ruşii încep să resimtă rupturile economice şi culturale provocate de sancţiuni

La trei luni de la începutul războiului său în Ucraina, Rusia a devenit cea mai sancţionată ţară din lume, iar în prezent, după ce aproape o mie de producători şi mărci au părăsit piaţa, consumatorii dar şi liniile de producţie internă încep să resimtă tot mai profund efectele izolării, relatează The Guardian.

O vizită la mall pentru cumpărături este o experienţă diferită faţă de acum câteva luni pentru Evghenia Marşeva, o arhitectă în vârstă de 33 de ani şi tânără mamă. Mergând la cumpărături pentru nou-născuţi luna asta, a găsit o mare parte din magazinele marilor branduri închise.

„Acum nu se mai găsesc decât mărci ruseşti care sunt fie foarte ieftine, fie foarte scumpe. Am crescut cu anecdote despre opţiunile limitate de cumpărare pe care părinţii mei le-au trăit în timpul URSS. Nu m-aş fi gândit niciodată că am putea reveni la acea situaţie”, spune Marşeva.

Aproape 1000 de mărci străine şi-au închis operaţiunile comerciale aici, majoritatea voluntar, arată statisticile ţinute de Yale School of Management.

Săptămâna trecută, exodul companiilor străine a culminat cu anunţul privind plecarea definitivă a McDonald’s de pe piaţa din Rusia.

Până acum, Kremlinul şi-a putut susţine cheltuielile zilnice cu războiul – care s-au ridicat la 300 de milioane de dolari pe zi luna trecută, potrivit datelor Ministerului Finanţelor – datorită creşterii preţurilor petrolului şi gazelor. În plus, măsurile de control asupra capitalului impuse de Rusia în februarie pentru a proteja sectorul bancar au făcut din rublă temporar cea mai performantă monedă din lume.

Totuşi, pentru locuitori şi antreprenorii din Moscova şi alte oraşe, izolarea, tot mai accentuată, politică şi economică a ţării are un impact direct asupra mijloacelor de trai.

„De când a început conflictul, fiecare pas la liniei de producţiei este o luptă”, spune Vladimir Kukuşkin, directorul unei tipografii din Ekaterinburg, al patrulea oraş al Rusiei.

Kukuşkin spune că de când Adobe a anunţat că programele sale nu mai sunt disponibile în Rusia, a fost obligat să găsească alte instrumente de design, iar asta în timp ce afacerea sa suferă din cauza preţurilor tot mai mari ale cernelii şi hârtiei.

„A fost de asemenea mult mai greu să-mi promovez afacerea întrucât Facebook şi Instagram sunt blocate. Ar putea părea probleme minore, dar ele se adună”, spune el.

După ce a anexat Crimeea, în 2014, Kremlinul a avut un oarecare succes în demersul său de a substitui produsele importate, în special prin sporirea producţiei agricole, astfel că azi restaurantele din Moscova spun că nu s-au confruntat cu lipsa unor ingrediente ca urmare a războiului.

Cu toate astea, exodul actual al companiilor a adus din nou la lumină incapacitatea ţării de a produce un număr semnificativ de produse cu care cetăţenii s-au obişnuit, spune Maria Şaghina, bursier la International Institute for Strategic Studies.

„Economia Rusiei are încă o dependenţă uriaşă de importuri. De pildă, 90% din brutăriile din Rusia funcţionează pe baza echipamentului importat în principal din Europa. Scăderea importurilor va avea un impact uriaş asupra produselor ce vor putea cumpărate din ţară”, spune ea.

Cele care vor avea dificultăţi şi mai mari vor fi companiile ce au nevoie de componente tehnologice şi microcipuri din străinătate, spune cercetătoarea.

Rusia a avut tentative considerate nereuşite de a copia platforme sociale, în timp ce sancţiunile au trimis industria auto la nivelul din anii 1980, după ce s-a renunţat la obligativitatea ca noile maşini să fie dotate cu airbag-uri, în măsura în care acestea nu mai pot fi aduse din Occident.

Într-o recunoaştere clară a problemelor pe care le are Rusia, Andrei Klişas, senator în partidul Rusia Unită al lui Putin, a afirmat recent că programul de substituire a importurilor a „eşuat total”.

Iar estimările economice indică şi alte semne ale strâmtorării economiei Rusiei.

Potrivit estimărilor oficiale, este preconizată o contracţie economică de între 8 şi 12% în 2022. Vânzările de maşini, un indicator folosit frecvent de experţi pentru a lua pulsul economiei, au scăzut cu aproape 80% în aprilie, cea mai dramatică scădere înregistrată vreodată. Totodată, banca centrală a prevăzut o inflaţie între 18 şi 23% în acest an.

Într-un sondaj recent efectuat de Levada Center (independent), 85% dintre ruşii chestionaţi au spus că nu este momentul pentru achiziţii majore (cea mai ridicată cifră într-un deceniu), în timp ce mai bine de 60% din ruşi spun că nu au economii.

„Guvernul a creat o falsă impresie de stabilitate. Dar perspectiva pe termen lung este devastatoare”, spune cercetătoarea care este de părere că presiunea ar creşte „dramatic” dacă UE ar pune în aplicare planurile de a se decupla de la gazele şi petrolul rusesc.

„Atâta vreme cât Rusia are venituri din petrol şi gaz îşi poate susţine războiul.O lovitură uriaşă pentru Kremlin ar fi să piardă această sursă de cash”.

În timp ce o eventuală recesiune îi alarmează pe economişti şi oameni de afaceri, locuitorii Moscovei au motive să deplângă şi ruperea legăturilor culturale cu Occidentul ce au venit la pachet cu daunele asupra economiei.

„Izolarea culturală este chiar mai înfricoşătoare pentru mine decât cea economică”, spune Katia Fedorova, un fost editor de modă şi în prezent administratorul unui blog de modă şi stil de viaţă pe Telegram.

Disney, Warner, Sony şi alte case de producţie nu mai lansează filme în Rusia, iar acum cinematografele din Moscova sunt obligate să ruleze vechi succese de casă şi să se limiteze la premiere ale filmelor de acţiune chineze.

„Suntem norocoşi dacă rezistăm până în toamnă. Pentru că oamenii nu vor mai dori să vadă „The Wolf of Wall Street” (2013) pentru a cincea oară”, spune managerului unui cinematograf popular din centrul Moscovei.

Într-o mutare cu încărcătură simbolică, revista de femei „Cosmopolitan” care a produs furori în 1994, când a devenit prima revista internaţională pentru femei tipărită în Rusia post-sovietică, a trebuit să-ţi schimbe numele în „The Voice”, după ce i-a fost revocată licenţa.

„Îmi amintesc verile din Moscova în care mă împărţeam între o expoziţie de Juergen Teller şi una de Murakami, dansam la festivalurile muzicale cu artişti internaţionali pe afiş, ce rivalizau cu cele mai bune concerte europene”, spune Fedorova, care nu de multe ori i-a însoţit pe directorii occidentali ai unor case de modă prin oraş ca aceştia să se mire de cât de modernă şi animată este capitala Rusiei.

„Acea Moscova a dispărut acum”, spune ea cu regret.