Din acest sondaj aflăm cu o sinceră mândrie ortodoxă că biserica rămâne şi în continuare instituţia în care lumea noastră vede cel mai de nădejde sprijin – 78% din respondenţi au spus că au o oarecare încredere şi foarte multă încredere în ea.
Ar fi un prilej de bucurie şi pentru cler, şi pentru enoriaşi, dacă nu ar exista pe lumea asta comparaţiile, ispita şi preţurile la expedierea oficiată pe lumea cealaltă. Astfel, comparaţia ne taie din euforie atunci când reiterăm că sondajul realizat de aceeaşi companie în perioada 26 iulie – 12 august 2010 atesta că biserica ortodoxă se bucura de încrederea a 80,2% din numărul celor întrebaţi. Observăm deci că, în ultimele opt luni, au dispărut 2,2% din susţinătorii acestei instituţii de cult, ceea ce ar însemna în expresie absolută circa 58.200 de cetăţeni marturi, dacă vom admite că sondajul este unul reprezentativ. Unde şi de ce au dispărut aceşti susţinători? Cine şi cum i-a făcut să se întoarcă cu faţa de la biserică sau să treacă indiferenţi pe alături de ea?
Unele explicaţii le găsim chiar în răspunsurile enoriaşilor chestionaţi. Astfel, întrebaţi dacă biserica ar trebui sau nu ar trebui să se implice în politică, 73% din creştinii maturi răspund categoric: „NU AR TREBUI”. Cei mai mulţi dintre cei care se opun tentaţiei liderilor bisericeşti din RM de a-l implica pe Dumnezeu în treburile partidului lui Pasat sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani (78,2%). Şi aici apare întrebarea: câţi dintre acei 58.200 de foşti susţinători sunt tineri? Un sfert, jumătate, toţi? Spre cine vor merge ei ca să aibă cea mai mare încredere? La sigur că nu înspre partidul fost umanist şi acum popularist căruia toată toamna i-a cântat osanale Sinodul BO din RM.
Sondajul dezvăluie şi alte diferite stări de lucruri din sânul bisericii şi care generează diferite stări de spirit în rândul enoriaşilor. Aflăm din paginile următoare că mirenii, în proporţie de 71%, sunt de acord cu părerea că reprezentanţii bisericii ortodoxe ar trebui să aibă un comportament mai omenos, mai tolerant. Aproape 63% din numărul cetăţenilor care au relaţii cu biserica sunt de acord că tarifele practicate de preoţi sunt peste posibilităţile populaţiei. Circa 61% dintre respondenţi admit că partidele politice se folosesc de biserica ortodoxă pentru promovarea intereselor politice. Jumătate din populaţia RM nu neagă faptul că biserica îşi pierde rolul său educativ. Doar 48% din cetăţenii moldoveni susţin părerea că biserica se implică activ în soluţionarea problemelor sociale şi numai 40% din numărul locuitorilor maturi ai RM consideră că biserica condusă de actualul mitropolit sprijină actuala guvernare.
Ultimul punct de vedere este poate cel mai important dintre toate. Pentru că preoţii ar putea să devină mai blajini, lumânările ar putea să scadă în preţ, numărul sărmanilor ajutaţi de biserică ar putea să crească, rolul educativ al bisericii ar putea spori odată cu introducerea oficială a obiectului de religie în şcoală, dar cine bagă mâna în foc că actuala conducere a Bisericii Ortodoxe din Moldova nu se va lua din nou de mână şi nu va umbla din nou cu chiraleisa electorală împreună cu partidele antieuropene de genul celui al lui Pasat etc., sau că nu va promova şi în continuare politica panrusistă a lui vladîka de la Moscova în detrimentul politicii proeuropene a guvernului moldovenesc? Cine jură pe sfânta cruce să liderii bisericii ortodoxe, conduşi de ÎPS Vladimir, vor merge în fruntea celor 62% de moldoveni care, în cazul unui referendum, ar vota pentru integrarea RM în UE? Vor vota Vladâca, Markel şi alţii alături de aceşti moldoveni şi de guvernul lor, şi de poporul lor?
