Un oficial de rang înalt al Alianței Nord-Atlantice, Boris Ruge, transmite un mesaj clar: NATO își dorește încheierea războiului din Ucraina, dar nu în orice condiții și, în niciun caz, prin capitularea Kievului în fața Rusiei. Potrivit lui, obiectivul este ca Ucraina să ajungă la masa negocierilor dintr-o poziție de forță, nu de slăbiciune, astfel încât orice eventual acord de pace să nu legitimeze agresiunea militară și să nu lase țara la discreția Kremlinului.
Ruge atrage atenția că, dincolo de frontul clasic din Ucraina, Rusia desfășoară o amplă campanie hibridă împotriva statelor aliate. Aceasta include acțiuni cu drone, atacuri cibernetice, operațiuni de dezinformare și încercări de intimidare militară la granițele NATO. Mesajul transmis de oficialul Alianței este că nu mai vorbim doar despre un conflict localizat, ci despre o confruntare complexă, în care Moscova testează sistematic reziliența și unitatea Occidentului.
În fața acestei realități, răspunsul NATO este dublu: creșterea cheltuielilor de apărare și întărirea flancului estic. Statele membre sunt încurajate să își majoreze bugetele pentru apărare, să investească în capacități moderne și să participe activ la consolidarea posturii de descurajare în fața Rusiei. Flancul estic – de la Marea Baltică până la Marea Neagră – devine astfel prioritate strategică, cu mai multe trupe, exerciții, infrastructură militară și coordonare între aliați.
În acest context tensionat, Republica Moldova apare ca un caz aparte. Boris Ruge subliniază că NATO respectă neutralitatea constituțională a țării și nu își propune să o schimbe. Totuși, Alianța își menține angajamentul de a continua parteneriatul cu Chișinăul, prin programe de cooperare, asistență și instruire. Ideea este ca Moldova să își poată consolida propriile capacități de apărare și reziliență, fără a fi obligată să renunțe la statutul său de neutralitate.
Oficialul NATO insistă asupra faptului că sprijinul pentru Republica Moldova nu este unul agresiv, ci defensiv și orientat spre întărirea instituțiilor statului, a securității cibernetice, a protecției infrastructurii critice și a capacităților de reacție în fața presiunilor hibride. Într-o regiune marcată de războiul din Ucraina și de influența persistentă a Rusiei, Chișinăul are nevoie de parteneri care să îl ajute să-și consolideze stabilitatea, fără a fi atras direct în conflict.
Mesajul lui Boris Ruge sintetizează o linie de echilibru: NATO vrea pace, dar nu una dictată de Moscova; vrea stabilitate pe flancul estic, dar fără a forța state precum Republica Moldova să-și schimbe statutul. În același timp, Alianța transmite că perioada în care securitatea europeană putea fi luată de la sine înțeles a trecut, iar investițiile în apărare și în parteneriate devin condiție de bază pentru protejarea democrațiilor din regiune.
