New Chișinău – capitala mondială a jocurilor de noroc

În fiecare cartier și fiecare stradelă din Chișinău găsim câte o sală cu jocuri de noroc. În 2009, în capitală existau 74 de agenți economici (mulți din ei străini) care dețineau săli cu aparate de joc. Presupun că în prezent numărul acestora s-a dublat, dacă nu s-a triplat. Doar la Ciocana, în perimetrul străzii Mircea cel Bătrân, există cinci săli cu jocuri de noroc situate la o distanță de câțiva metri una de alta. Ai impresia că moldovenii nu fac nimic altceva decât să-și piardă banii prin cazinouri.

Situația îmi amintește de Ostap Bender, eroul romanului „12 scaune” de Ilf și Petrov. Ajuns în orășelul Vasiuki și neavând bani pentru mâncare, Ostap i-a adunat pe șahiștii din orășel, s-a dat drept maestru în șah și i-a invitat la o partidă plătită. Orășenii l-au crezut pe Ostap, care le promitea că Vasiuki va fi transformat în New Vasiuki și va deveni noua capitală a Rusiei, ba mai mult, capitala universală a șahului. Farsa lui Ostap a reușit și se pare că farsa cazinourilor reușește și la noi, iar Chișinăul se va transforma în curând în New Chișinău. Mi-ar fi interesant să știu cine este acest Ostap mioritic care a transformat Chișinăul într-o capitală a jocurilor de noroc? Mi-ar fi interesant să văd și declarațiile de venit ale deținătorilor de cazinouri și săli cu jocuri de noroc. Am impresia că aceștia câștigă bine pe spatele nenorocoșilor, mai ales că legislația moldovenească le permite.
Ciudat este că legislația noastră pune bețe în roate investitorilor străini (vezi cazurile Draexlmaier sau cazul companiei americane Lear). Legislația moldovenească refuză investiții de milioane în Moldova și crearea a câteva mii de locuri de muncă, însă acceptă cu cea mai mare plăcere afacerea cazinourilor, afacere dubioasă, deținută în majoritate de cetățeni străini și absolut intransparentă în ceea ce ține de venituri. Așa că în timp ce cineva se îmbogățește pe spatele dependenților de jocuri de noroc, o mare parte a populației băștinașe pleacă peste hotare pentru a găsi o muncă decentă. Ar fi putut să găsească acest loc de muncă și aici, în cazul în care statul nu ar pune piedici investitorilor străini. Ce să mai vorbim dacă ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, are de gând să se judece cu Republica Moldova în cazul Draexlmaier? Ați mai auzit de așa ceva? Se poate întâmpla doar în Moldova, o țară în care legea e făcută doar pentru cei săraci. Pentru elită nu există lege, există cumetri, pile, relații, angajamente făcute în saune și sume grase date drept mită. Nu ne rămâne decât să ne încercăm norocul pe la cazinouri sau să ne apucăm și noi de afaceri dubioase, pentru că alte metode de supraviețuire în Moldova nu prea există.