Este deţinătoarea locului II la Olimpiada republicană de limba română. Liceana îmi spune că din copilărie i-a fost educat sentimentul de respect deosebit faţă de limba maternă. Pe când era mică, maică-sa o scotea sub pomii înfloriţi, unde-i citea poezii şi povestioare. Iar buneii i-au cultivat respectul faţă de tradiţiile neamului nostru. Ei locuiesc în satul Speia, raionul Grigoriopol, din stânga Nistrului. Anume acolo Elena a descoperit diversitatea limbii române, prin însuşirea unor regionalisme. A rămas fără tată la vârsta de doi ani. Regretele au făcut-o mai târziu să-şi găsească refugiul în versuri, dar realităţile vieţii au transformat-o repede într-o persoană sociabilă, care pune preţ pe fiecare clipă.
Elena a învăţat la Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni până în clasa a XI-a, unde a fost redactor-şef la ziarul şcolar. Acum s-a transferat la Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, deoarece şi-a dorit studii mai bune şi o perspectivă clară pentru viitor. Aici şi-a aprofundat cunoştinţele de limba şi literatura română, s-a apropiat mai mult de creaţia lui Grigore Vieru, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu. Ascultând-o, aş fi pus mâna pe inimă că va face o carieră literară. Dar nu. Mi-a spus că dragostea de limbă e ceva normal şi trebuie s-o manifeste fiecare, iar scopul ei este să susţină admiterea la o facultate de bussines şi antreprenoriat social. „Noi, moldovenii, ne-am deprins să credem că suntem buni doar de poezie. Dar nu-i adevărat. Trebuie să demonstrăm că suntem capabili şi în alte domenii, cum ar fi afacerile, managementul, informatica…”, mi-a mărturisit Elena.
Este un adevăr şi un crez, pentru care ea merită o floare la acest sfârşit de primăvară cu emoţii de absolvire, care vor fi completate degrabă cu cele de admitere…
Anastasia Moraru,
stagiară la TIMPUL
