O lună de la tragedia din Colectiv: Sute de localuri închise, guvern dat jos și mobilizare până la Chișinău

În urmă cu o lună, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei, într-o seară de vineri, la concertul unei trupe rock. Goodbye to Gravity îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani.

Show-ul a inclus artificii, iar unul dintre stâlpii din imediata apropiere a scenei a luat foc, apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acesta, manevrat de un angajat al localului, s-a dovedit complet ineficient, focul întinzându-se şi cuprinzând în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, tot tavanul, în timp ce cei din local se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. 

Au urmat panica şi haosul, când oamenii au început să cadă intoxicaţi, iar cei din urmă au încercat să treacă de trupurile adunate la ieşire. Dintre cei care au ajuns afară, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanţei care au intervenit, alături de medici şi asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puţinele ambulanţe care au fost la început au fost preluaţi cât mai mulţi răniţi, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.

Autorităţile au anunţat atunci 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 60, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai află internaţi 67 de răniţi din Colectiv.

Cea mai lungă gardă în spitale, doliu naţional şi ieşirea în stradă

Răniţii din Colectiv au fost duşi la peste 10 spitale din Capitală, unde medicii aflaţi de gardă au rămas alături de ei şi în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici şi asistente veniţi în afara programului să dea o mână de ajutor. Mai multe persoane şi firme au venit de asemenea în spitale să aducă apă şi ceai pentru medici şi rudele pacienţilor, dar şi să pună la dispoziţia spitalului echipamente şi materiale care ar fi lipsit.

Ministerul Sănătăţii a anunţat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donaţie, dar acestea să fie centralizate şi distribuite corespunzător prin Unifarm. Totodată, Ministerul Sănătăţii a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată ţara.

De asemenea, au venit la Bucureşti medici din Franţa, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniţi şi a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate. Un număr de 39 de răniţi au fost preluaţi, însă 10 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

Printre cei care şi-au pierdut viaţa au fost Adrian Rugină, toboşarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf şi blogger, care, după ce au ieşit din club, s-au întors pentru a-i scoate şi pe alţii, fiind decoraţi post-mortem de preşedintele Iohannis, jurnalista şi fotografa Teodora Maftei, care supravieţuise unui număr de şapte operaţii, dintre care trei pe creier, dar şi instrumentiştii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru (chitarişti).

Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.

Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, pe 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie. Un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de articipanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţiei, puse tot pe seama corupţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea, într-un mesaj către populaţie în 1 noiembrie, că toată lumea trebuie ”să înveţe lecţia plătită cu atâtea vieţi”, adăugând: ”Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa autorităţilor, ineficienţa unor instituţii şi nu mai putem lăsa corupţia să se întinde până ucide”.

În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil şi pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, facilitate la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, şi a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg Guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

Patronii clubului şi pirotehnistul care a instalat artificiile, acuzaţi de ucidere din culpă

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă iniţial de Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii făcute asupra cadavrelor persoanelor care şi-au pierdut viaţa, principala cauză a decesului ar fi intoxicaţia cu fum, monoxid de carbon şi gaze toxice.

Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie şi pe bunurile cărora a fost pus sechestru.

Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".

De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spaţiu deschis, conform instrucţiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a şi acţionat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceştia "trebuiau şi puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislaţiei în vigoare, precum şi din studierea cursurilor de pregătire la care aceştia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate, aspect care intra în atribuţiile lor de pirotehnişti".

Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă "au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală", susţin procurorii.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Dosar şi la DNA, pentru abuz în serviciu; Piedone şi angajaţi ai ISU Bucureşti, puşi sub acuzare

Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei.

Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţeii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei.

Procurorii militari din DNA arată că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duşi cu propunere de arestare, nota că "este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia".

Totodată, judecătorul vorbea şi despre o "practică încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control", care "nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, (…) alţii cerând note explicative".

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

ISU Bucureşti a ajuns, la aproape o lună după incendiu, în mijlocul unui alt scandal.

La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere.

În urma aparţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns.

Şefii ISU Bucureşti-Ilfov – inspectorul şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Schiopu şi adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendaţi din funcţii. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

Premierul Dacian Cioloş a cerut, miercuri, în şedinţa de Guvern, un plan de reformă şi restructurare a ISU de la secretarul de stat Raed Arafat.

Localuri şi instituţii de cultură, închise după incendiul din Colectiv

ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie.

Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU.

Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizaţie ISU pentru că nu a fost recepţionată.

Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcţionau 1.800 de spaţii comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.

După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutermur.

Pe 17 noiembrie, a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.

În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.

Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roşie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX a reprezentanţilor Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.

Mobilizarea a ajuns până la Chișinău. Imediat după tragedia din club, cetățenii R. Moldova s-au prezentat la Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui din capitală pentru a ajuta victimele din Colectiv. 

Sângele care a fost donat de moldoveni pentru victimele indendiului din clubul Colectiv din București a fost blocat la vama română.

Potrivit sursei, vameșii au motivat această situație prin faptul că nu sunt îndeplinite toate formalităţile şi nimeni din Ministerul Sănătăţii nu le-ar fi dat aviz pentru transportul umanitar. Cele aproape 600 litri de sânge au fost blocate în punctul de frontieră timp de aproape patru ore.

Potrivit Adevărul, transportul a trecut de vameşii moldoveni, însă a fost oprit de vameşii români, pe motiv că nu deţine toate documentele necesare trecerii frontierei.

Aproape patru ore au aşteptat cele două autospeciale încărcate cu sânge până când însoţitorii transportului au primit de la Chişinău toate documentele cerute de vameşii români. „Nu ne-a anunţat şi avizat nimeni”.

„Orice marfă care intră în spaţiul comunitar, indiferent că este vorba de o donaţie sau de un transport marfă obişnuit trebuie să fie însoţită de o serie de documente necesare întocmirii declaraţiei vamale. În cazul de faţă transportul nu avea toate actele necesare întocmirii acestei declaraţii. Ne-am trezit cu cele două maşini cu sânge în vamă, fără să ştim nimic. Nu ne-a avizat nimeni din Ministerul Sănătăţii să dăm drumul transportului. Autoritatea vamală nu putea permite intrarea în ţară a unui transport fără declaraţia legală”, a declarat pentru „Adevărul”, Marius Costache, adjunctul şefului Biroului Vamal Albiţa.

Cele două autospeciale încărcate cu produse sangvine au reuşit să intre în România, luni dimineaţă, în jurul orei 2.00, îndreptându-se spre spitalele din Bucureşti.

Încă de duminică, moldovenii au luat cu asalt centrele de transfuzii de la Chişinău, Bălţi şi Cahul. Primul transport de produse sangvine a fost trimis în România duminică seara.

Cele două autospeciale în care se aflau 2150 unităţi (550 kg) componente sanguine ( eritrocitare şi plasmă proaspăt congelată) şi preparate biomedicale sanguine (albumină umană), au intrat în Punctul de trecere a frontierei Albiţa duminică, 1 noiembrie, în jurul orei 22.

sursa: mediafax.ro/timpul.md