Directorul muzeului, Vasile Malanețchi a prezentat expoziția cu tematica scriitorului și a menționat că Ion Creangă a fost și va rămâne actual ca și Mihai Eminescu. „Cine dintre alți scriitori, chiar și clasici, contemporani a servit ca motiv de inspirație pentru atâtea opere de artă plastică, cum este cazul lui Ion Creangă? Avem portrete în ulei, avem grafică de carte, sculptură. Puteți vedea câteva scene la filmul „Se caută un paznic” făcute de Vasile Covrig”.
Președintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu a declarat că Creangă nu s-a învechit. „Cartea lui Creangă nu are filele veștezite și nu le va avea niciodată, pentru că el este un scriitor viu și o prezență mereu vie. „Capra cu trei iezi”, „Dănilă Prepeleac”, „Ivan Turbincă”, „Fata babei și fata moșneagului”, „Harap Alb” – au fost contemporani cu strămoșii noștri, contemporani cu părinții noștri și cu noi, oamenii secolului 21, oamenii internetului. Capra este contemporană și va fi contemporană cu cei care vor veni și peste o sută de ani. De ce? Pentru că Creangă exprimă esența spiritului românesc al poporului nostru. Nu ne putem imagina viața fără aceste povești”, a menționat Arcadie Suceveanu.
Vasile Malanețchi, directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu” și Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova
Diana Vrabie, critic şi istoric literar, teoretician, conferenţiar universitar la Catedra de literatura română şi universală, Universitatea „Alecu Russo”, Bălţi susține afirmația lui Geo Călinescu care spunea că „Ion Creangă e mai deștept decât pare”. Diana Vrabie argumentează vorba criticului prin faptul că la 180 de ani de la nașterea sa, Ion Creangă, rămâne la fel de actual și citit, studiat. „Opera sa fiind supusă celor mai variate grile de interpretate și celor mai pitorești lecturi. Reeditarea necontenită a creației crengiene relevă acel interes susținut față de opera sa care a trecut cu succes proba timpului”, a declarat specialista în cadrul simpozionului.
Dumitru Apetri, doctor în filologie, cercetător ştiinţific coordonator mărturisește că toți românii ne se pot bucura de faptul că Eminescu și Creangă au un loc bine definit în universalitate. „Factorii care asigură universalitatea scriitorilor e traducerea artistică. Anume opera artistică conține, reprezintă trăirile umane, noblețea trăirilor umane și sensibilitatea cea mai înaltă. Creangă este într-adevăr foarte greu de tradus. Și în traductologie s-a spus de mai multe ori că nu sunt făcute la un nivel înalt traducerile lui Creangă. Specialiștii mai spun că traducerile se învechesc odată la 30-40 de ani și trebuie de revenit asupra lor. Această grilă de receptare este, de asemenea, în îmbogățire permanentă. Într-adevăr ar fi bine ca națiunea română, cultura românească să fie cointeresată ca opera lui Creangă și Eminescu să fie tradusă de cei mai de seamă traducători și să fie propagată pe diferite căi”, a declarat doctorul în filologie pentru ziarul TIMPUL.
În cadrul simpozionului „Actualitatea lui Ion Creangă” s-a proiectat filmul de animaţie „Punguţa cu doi bani” de Ghenadie Popescu, precum şi a lucrărilor grafice realizate de Sergiu Gavriliţă, inspirate din povestirile lui Creangă.
Timpul.md
