„După schimbarea puterii în Ucraina și declanșarea conflictului cu Rusia, divorțul dintre fostele republici sovietice a intrat într-o fază nouă – destrămarea finală a fostelor legături economice. Nici nou-creata Uniune Euroasiatică nu o va putea stopa.
Dezintegrarea completă a spațiului post-sovietic e o chestiune de timp, deoarece Rusia nu va mai putea concura cu noile centre economice – Uniunea Europeană și China. Ucraina se va integra în Occident, iar Asia Centrală-în Orient. Procesul de dezintegrare a începutu cu mult înaintea evenimentelor din Ucraina, însă conflictul a avut un rol catalizator.
Acordul de creare a Uniunii Euroasiatice semnat de Rusia, Kazahstan și Belarus la sfârșitul lui mai, nu trebuie să inducă în eroare pe nimeni: „noua asociație intergrațională” nu e decât o încercare de a păstra iluzia că Rusia nu este singură în confruntarea sa cu Occidentul.
Avantaje îndoielnice
Uniuniea Economică Euroasiatică (UEEA) este de fapt aceeași Uniune Vamală în versiune „comprehensivă și aprofundată” care mișună de probleme. Economiile celor trei state au dimensiuni net diferite: Rusiei îi revine 87,9% din PIB, Kazahstanului – 9,2%, iar Belarului – doar 2,9%.
Economiile Rusiei și Kazahstanului depind de bogățiile naturale (resurse energetice și metalele constituie 77,3% și, respectiv, 89,1% din exporturi), de aceea să vorbim de sinergia unor ramuri industriale nu e cazul.
Belarus și Kazahstan, asociindu-se cu Rusia care face parte din Organizația Mondială a Comerțului, vor întâmpina mari probleme: prima își va deschide granițele pentru produse străine, dar nu va primi nimic în schimb, iar a doua pune capăt oricăror negocieri de aderare la OMC, pentru că asta înseamnă modificarea tarifelor stabilite anterior. Cu potențialii membri ai uniunii, Armenia și Kirghizia, la fel, nu va fi simplu: ei au intrat demult în OMC, iar intrarea în UEEA le va creea destule probleme atât lor, cât și Rusiei.
Pe ce mizează părțile semnatare? Președintele Kazahstanului a spus că până în 2030 în PIB-ului statelor-membre vor ajunge 900 miliarde de dolari. Sună impresionant, dar dacă împărțim această sumă direct proporțional cu ponderea celor trei economii, atunci Rusia va primi 49 miliarde de dolari pe an. Având în vedere că în 2013 exportul produselor rusești în Belarus și Kazahstan au constituit 35,7 miliarde de dolari și a scăzut cu 8%, atunci e puțin probabil ca acest obiectiv să fie atins.
Asocierea Rusiei cu Belarus, Kazahstan, Armenia și Kirghizia nu va aduce acesteia mai mult decât valorează cele patru economii, adică nu va aduce mai mult de 310 miliarde de dolari sau 14,5% din PIB-ul rus. Trebuie să ne orientăm mai curând spre 15-20% din această sumă în cele mai bun caz. Cu alte cuvinte efectul economic pentru Rusia va fi de 2,3-3% din PIB. Pentru comparație, în primii ani de după semanrea Acordului de la Roma privind crearea Uniunii Economice Europene în 1957, efectul economic a fost de 30% din PIB statelor-membre.
Prețul integrării
În mod tradițional, orice proces de integrare o costă mult pe Rusia. Volumul subsidiilor și dotațiilor oferite Belarusului în perioada 2000-2013 a constituit 70 miliarde de dolari.
Kazahstanul nu are nevoie de dotații, dar integrarea nu va aduce foloase Rusiei: Astana oferă condiții fiscale mult mai avantajoase investitorilor străini, de aceea oamenii noștri de afaceri se vor înregistra (și vor plăt taxe) în Kazahstan, iar companiile străine vor demara producerea bunuilor pentru piața rusă nu în Rusia, ci în Kazahstan.
Datoriile Armeniei și Kirghiziei față de Rusia vor crește. Numai reducerea prețului la gaz de care beceficiază Armenia constituie 200 milioane de dolari pe an.
Concluzia e clară. Rusia formează o asociație pe spațiul postsovietic care, pe de o parte, are rolul de a arăta un model economic atractiv, iar pe de altă parte, de a compensa pierderea Ucrainei. Vladimir Putin e gata să plătească un preț mare pentru asta, continuând politica tradițională a avansurilor economice în schimbul cedărilor politice.
URSS nu poate fi reanimat
Uniunea Sovietică nu mai poate fi reanimată nicidecum. În primul rând, din cauza noilor elite post-sovietice, care își privesc țările ca o proprietate proprie. Procesul de dezintegrare a spațiului sovietic va continua. Formarea Uniunii Euroasiatice va aduce avantaje partenerilor mici, dar nu și Rusiei.
Există și un alt aspect al problemei – vectorul de dezvoltare. Odată cu pierderea Ucrainei, Uniunea Euroasiatică are puține trăsături europene. Aliații Rusiei sunt țări care nu au ieșire la ocean. Toată lumea tinde spre deschidere și dezvoltare economică asigurată de accesul la apele globale și numai Rusia „se îngroapă” în nisipurile Asiei Centrale și munții Caucazului. În opinia mea, aliații Rusiei sunt statele care nu au alternativă. Participarea lor în formarea uniunii nu demonstrează deloc atractivitatea modelului rus.
Trebuie să înțelegem că Uniunea Sovietică nu poate fi reabilitată: câteva economii slabe nu pot să formeze o economie performantă, statele închise în adâncul continentului nu vor deveni locomotivele economiei globale”.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
