Actualitate

(OPINII) Grăieşte referendumeşte!

Atenţionăm că hotărârea Curţii nu a vizat problema limbii. Curtea nu a schimbat Constituţia Republicii Moldova, şi nici nu a echivalat termenele moldovenească şi română, cum dorea Ana Guţu, deoarece nu ţine de competenţa sa.

Curtea a făcut mult mai mult, ea a repus în drepturi Declaraţia de Independenţă, şi a constituţionalizat prevederile acesteia, care stau la baza statului Republica Moldova, cel puţin a celui postsovietic. Marii moldovenişti care "apără" independenţa Moldovei, de ce nu respectă declaraţia ? Unii spun că declaraţia este doar o lege, în comparaţie cu Constituţia. Domnilor, Declaraţia de Independenţă este mai presus de orice lege şi constituţie, şi orice contravine declaraţiei contravine independenţei însăşi.

Prin urmare, moldoveniştii sunt cei mai mari antistatalişti şi trădători ai independenţei Moldovei, nerespetând declaraţia. Amintindu-ne de trupele ruse "pacificatoare", rezultă că art. 13 din Constituţie este sfânt, dar articolele ce determină “integritatea şi inalienabilitatea" ori "neutralitatea", sunt neglijabile. Fu-fu-fu tovarăşi statalişti, v-aţi făcut de râsul găinilor, cum se spune la moldoveni.

Hotărârea Curţii a şi revigorat vechile teorii moldoveniste, care uneori se contrazic una pe alta, dar sunt toate omniprezente în conştiinţa moldovanului patriot. Prima teorie este cea a vechiului popor moldovenesc, atestat încă sub Papură-Vodă (în realitate porecla domnului Ştefăniţă Lupu) ori şi mai devreme sub Mioriţa-Vodka, undeva prin mezozoicul dinozaurilor. Dar nu mai devreme de ruşi, atestaţi încă în pleistocen. Probabil că atunci când moldovanul călărea tyranozaurii, românul se ascundea prin vizuini, ca şobolanii. A doua teorie, este cea a limbii strămoşeşti moldoveneşti, deobicei expusă în rusă.

Prima carte tipărită în Moldova, sub domnul Vasile Lupu, se numea “Carte românească de învăţătură,de la pravile împărăteşti şi de alte giudeaţe…tradusă de pre limba ilenească (greacă) pre limba românească". A fost oare Vasile Lupu româno-fascist? Ori era din grupul Ghimpu? Pseudo-istericul Tabără (nu Cristian) spunea ca domnul Moldovei se referă la iobagii numiţi români. Domnule tovarăş, rumâni, nu români, erau numiţi iobagii în Muntenia, în Moldova ei se numeau vecini, uneori “parteneri strategici". Şi la ce bun să scrie domnul Moldovei cod de legi pentru iobagii analfabeţi?

Unii spun că limba, deşi este aceeaşi, trebuie numită moldovenească după denumirea statului. Ar trebui atunci să numim limba rusă nu rusă, ci rossiană, după denumirea statului. Am avea astfel patru limbi elveţiene, trei belgiene, una americană, una australiană, două canadiene, şi desigur cele două înrudite, araba saudită şi araba emirată unită, în popor i se mai zice dubaiană.

A treia teorie: Moldova a apărut înaintea României. Desigur că a apărut înaintea României, odată ce Moldova a stat la baza României. E ca şi cum ai spune că “mama s-a născut înaintea copilului". Da, Moldova a apărut înaintea României, cum a apărut Republica Novgorodului înaintea Moscoviei şi a fost alipită prin aproape nimicirea novgorodenilor. Dar Muntenia a apărut înaintea Moldovei, printre altele, şi s-au unit ele prin voinţa generală populară. A patra teorie: Republica Moldova este urmaşa Moldovei lui Ştefan. RM a fost fondată la 12 octombrie 1924, şi refondată la 2 august 1940, în ambele cazuri de către Sovietul Suprem al URSS. Era oare Ştefan cel Mare deputat al acestui soviet? Ori acest soviet moşteneşte sfatul boieresc al domnului? Puţin probabil, deoarece era alcătuit din iobagi.

Între Moldova lui Ştefan şi Moldova de astăzi, este aceeaşi legătură ca între un gândac de Colorado şi topirea gheţarilor arctici. Moldova lui Ştefan s-a contopit organic cu Muntenia şi a format Statul Român, moştenitor de drept al ambelor. Iar Republica Moldova este o creaţie artificială stalinistă, RASSM-RSSM, care niciodată nu a fost prevăzută a activa ca stat de sine-stătăror, de unde şi invaliditatea sa de astăzi.

Această problemă, care poate exista doar într-o ţară ca Moldova, se pregăteşte a fi rezolvată prin referendum. Dacă pentru a adoptarea Constituţiei nu a fost nevoie de referendum, pentru a stabili denumirea limbii este necesar. Deci pentru a numi limba moldovenească nu este nevoie de plebiscit, dar pentru a nu permite a se numi română trebuie. Dle deputat Wolf, poate să organizăm referendum privind apariţia omului pe teritoriul pruto-nistrean? Ori despre existenţa extratereştilor?

Să hotărască poporul. Şi apoi să introducem disciplina “Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre"? Şi o normă constituţională care ar prevede că pronunţarea cuvântului obscen de "român" să fie amendată cu 20 000 de lei, exact potrivit pentru achitarea noilor salarii ale judecătorilor necorupţi, şi aninării încă a unor panglici pe umerii lor grei. Scuze, şi noi uniforme pentru procurori, ca să fie şi mai nevăzuţi când e vorba de cazuri serioase.

În ceea ce priveşte hotărârea CC, primul semn de normalitate în această ţară în ultimii 22 de ani, trebuie citat regele Poloniei Jan III Sobieski, care după victoria de la Viena asupra turcilor în 1683, l-a parafrazat pe Caesar, spunând:" Veni, vidi, Deus vicit!", adică "Am venit,am văzut, Dumnezeu a învins !".

Autor: Mihai Țurcanu
Surs: evz.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *