E obositor să aud că oamenii de dincolo sunt altfel, că dincolo ai ce vedea, că sunt munți și mări.
Sunt conștientă că întreg globul este plin de curiozități și culturi inedite. E minunat să călătorești, să înveți și să împrumuți lucruri noi de la alte națiuni, dar și mai minunat e să te reîntorci acasă, să povestești prietenilor despre cât de frumos a fost și să încerci din răsputeri, ulterior, să aduci măcar un element pozitiv din țările vizitate.
Fac și eu mofturi uneori și mi se face dor de festivalurile din Timișoara sau de cartierul gotic din Barcelona, dar în aceleași clipe îmi amintesc că de astăzi începe Festivalul Classfest și vor veni artiști de prin România, Germania, Georgia, Polonia, că pot să trag o fugă la cinema și să vizionez un film moldovenesc sau că vinerea aceasta aș fi putut să fac o călătorie muzicală prin Spania, mergând la Filarmonică. Șirul ar putea continua.
Așa că, domn’ șofer, opriți, vă rog, la stație și lăsați-i să plece pe toți cei care nu pot să facă nimic în țara aceasta decât să se plângă și să ne deplângă!
