Ostaf: Guvernul ar trebui să aibă o strategie ofensivă pentru a scoate forțele armate nedorite de pe teritoriul R. Moldova
„Nu cunoaștem dacă există o strategie și dacă Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU se înscrie în anumiți pași sau într-o anumită dinamică pe care o proiectează Guvernul Republicii Moldova și aceasta este o situație regretabilă. Din păcate, se pare că noi nici din 1992 încoace nu am avut nicio strategie în acest sens. Și nici guvernarea actuală deocamdată, la fel, nu profilează sau nu descrie o strategie în acest sens”, consideră expertul.
Potrivit lui, Guvernul ar trebui să aibă o strategie ofensivă, pentru a realiza cu adevărat dezideratul de scoatere a forțelor armate de pe teritoriul Republici Moldova. „Cred că este mai important să explorăm zona acțiunilor proactive a guvernării sau a societății în întregime, care nu vrea să-i fie știrbită suveranitatea și independența prin prezența forțelor armate străine pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Sergiu Ostaf.
Expertul consideră că este importantă formatarea opiniei publice și determinarea poziționării unor actori importanți internaționali în raport cu problema scoaterii armatei ruse de pe teritoriul țării, în sensul adevărat al cuvântului, așa precum în 1999, datorită efortului Germaniei, UE și Statelor Unite, s-a reușit retragerea forțelor ruse din țările baltice.
O altă dimensiune importantă este restabilirea încrederii între cetățenii celor două maluri ale Nistrului, dar și găsirea soluțiilor pentru evacuarea armamentului de la depozitul militar din Cobasna. Totuși, pentru a reuși, forțele politice din țară trebuie să-și unească eforturile și să insiste pe unele aspecte strategice pentru țară, pentru că ar fi păcat ca să se reia unele acțiuni de la capăt, în cazul cărora deja s-au înregistrat unele progrese.
Referindu-se la cât de realistă este această Rezoluție și ce efecte va produce, Sergiu Ostaf a declarat că aici este vorba de câteva dimensiuni. Prima, în opinia sa, se referă la enunțarea poziției vizavi de armata regulată a Federației Ruse, care se află în regiunea transnistreană, iar al doilea aspect ține de relația pe care o dorește guvernarea în raport cu această armată. Al treilea aspect se referă la încercarea de a formata poziționarea mai multor țări în raport cu această problemă și prin această Rezoluție acest lucru se realizează cu succes.
De asemenea, expertul consideră, că este vorba și despre un enunț de poziționare politică internă, dar și de posibilitatea de a face unele concluzii vizavi de o eventuală intenție de a formula o strategie pentru viitor în raport cu armata regulată din regiunea transnistreană.
Dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediția a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
Sursa: ipn.md
