Ideea născută întâmplător, din curiozitate față de lucruri uitate și chiar evitate de oamenii obișnuiți, a dus la crearea unor sculpturi inedite din metal ruginit. Deși Nicolae Iorga zicea că faima se ruginește dacă nu o cureți în fiecare zi, artiștii Nicolae Ischimji și Valeriu Moșcov au creat un concept care le-a adus faimă din rugină valorificată.

Prima lucrare pe care au făcut-o au fost cele „Șase sfere”, după care și-au dorit să facă ceva mai serios. Nicolae Ischimji a găsit o țeavă deformată și ruginită care, deși nu trebuia nimănui, lui i-a plăcut. Atunci, i-au lipit niște picioare, pe urmă celelalte detalii, până când le-a ieșit ceea ce-au denumit mai târziu „Aparatul birocratic”. Monstrul sistemului sovietic este o glumă ironică la adresa puterii, vieții și tot ce se mișcă în jurul nostru. Această sculptură din fier ruginit conține tot ce era pe vremea sovieticilor: cascheta conducătorului, scaunul lui de pe care trăgea de pârghiile cu care conducea tot sistemul. Sunt și funcționarii de pe vremea ceea care muncesc, merg la demonstrații și se ridică-n sus, ca o metaforă biblică, spre Golgota. Sculptura mai conține dispozitive pentru presă și pentru torturi, iarăși ca o glumă la adresa KGB-ului. „Cât despre finalul poveștii, vedem toți cu ce se termină”, spune amuzat artistul Ischimji.

Deși toate exponatele sunt făcute cu ironie, conceptul s-a modelat în timp. Respectiv, sunt vreo cinci sculpturi despre ideologia puterii sovietice, dar sunt și altele despre centralismul democratic. Printre exponatele prezente acolo, se regăsește o sculptură care descrie formula socialismului. „Gorbaciov mereu zicea că este nevoie de mai mult socialism, dar nimeni nu știa ce înseamnă mai mult sau mai puțin. Atunci am hotărât să facem o formulă matematică care să lămurească lumii ce înseamnă socialism, evident că în glumă, fiindcă nu e matematică adevărată”, povestește Ischimji. Și această sculptură avea o caschetă, dar cineva a furat-o. Lui Nicolae i-a fost interesant s-o creeze nu atât din punctul de vedere al conținutului, cât mai mult pentru mesajul pe care-l transmite. Ei au găsit materie primă și se întrebau ce-ar putea face din ea, respectiv materia le dicta ce să realizeze. Denumirea a venit din anturajul social, din ceea ce durea, socialismul.

„Rugina & Co.”, mâncată de rugina birocrației

Cu 25 de ani de muncă și câteva tone de fier vechi și resturi industriale, artiştii Nicolae Ischimji şi Valeriu Moşcov au creat complexul sculptural sub cerul liber „Rugina & Co.”. Deși iernile acest parc pustiește, în general este vizitat de multă lume, mai puțin din Moldova, dar mai mult din Țările de Jos, Anglia, Franța ș.a. Probabil din cauza faptului că numai un cerc restrâns de cetățeni ai Moldovei cunosc despre existența acestuia, problema dispariției lui nu a fost rezolvată. Socoteala este următoarea. „Una dintre lucrări a fost furată, alte câteva sunt deteriorate. Spaţiul public pe care se găseşte expoziţia este izolat şi ciopârţit de garduri instalate ilegal. Se planifică privatizarea terenului şi folosirea lui în scopuri private. Atelierul autorilor, parte componentă şi bază tehnică a proiectului, împreună cu arhiva, sculpturile, tablourile, ustensilele, biblioteca, a fost acaparat de persoane necunoscute, cu complicitatea angajaţilor primăriei. Dosarul privind pătrunderea ilegală în atelier este de un an „examinat” de procuratură… Funcţionarii Direcţiei patrimoniu municipal refuză să prelungească termenul contractului de arendă a atelierului”, scrie în petiția adresată oficialilor RM. Autorii însă mai speră și cred că dacă exponatele „s-au născut acolo, acolo trebuie păstrate și nicidecum mutate în altă parte. Căci nimeni n-ar îndrăzni să mute casa lui Eminescu”.

„Sistemul sovietic ca un aparat ruginit”

„Mulți nu înțeleg conceptul nostru, cred că rugina este urâtă. Sunt prea multe stereotipuri în lume, inclusiv aici. Mie metalul ruginit mi-a plăcut de la bun început, căci rugina are o culoare foarte frumoasă, în special când abia începe să acopere metalul. Mulți spuneau că trebuie să vopsim exponatele, fiindcă rugina le va distruge”, își amintește Ischimji. Pentru a salva de la vopsire exponatele, a apărut denumirea „Rugina & Co.”, din care s-a dezvoltat întreg conceptul parcului. Astfel, autorul compară sistemul sovietic cu un aparat învechit, ruginit, care nu funcționează, dar trebuie să-și trăiască perioada și, ulterior, să moară. Nașterea acestui concept a făcut oamenii să aprecieze acest parc și să-i înțeleagă valoarea estetică și artistică, căci „oamenii mai mult cred cuvintelor, decât ochilor”, explică glumeț Ischimji.

Această expoziție este formată din două părți, cea creată împreună cu Moșcov, intitulată „Rugina & Co.” și cea de după plecarea lui în Germania, la care Ischimji a lucrat singur și se numește „Secolul XX”. A doua parte deja descrie o altă perioadă. Noua sculptură din cadrul ei urmează să aibă 56 de metri în lungime și trei în înălțime, dar autorul ei zice că nu are loc suficient pentru ea în parc. Acum, la primărie au loc negocieri pentru a-i găsi locul potrivit în capitală. „Un loc frumos pentru această lucrare ar fi aleea de lângă podul lacului „La izvor”, nu departe de parcul în sine”, crede autorul.
Avem realizări în artă, avem locuri frumoase, dar nepopulare, avem locuri pitorești și creații în pericol. Iar atunci când o să vă gândiți că le-ați văzut pe toate în țară, mai răsfoiți cărți, ziare, internetul, cutreierați străzi, parcuri, păduri și o să descoperiți o țară plină de surprize plăcute.