Parlamentul francez a adoptat definitiv joi, 13 iulie, proiectul de lege privind programarea militară a guvernului, care prevede 400 de miliarde de euro pentru o perioadă de şapte ani, măsuri de modernizare a armatei, dar şi întârzierea unor livrări, relatează Agerpres.
Textul a fost adoptat cu 313 voturi pentru şi 17 împotrivă în Senat, după ce a fost validat miercuri în Adunarea naţională.
Astfel, într-un context de tensiuni internaţionale şi al războiului din Ucraina, proiectul prevede alocarea a 413,3 miliarde de euro pentru armată pe o perioadă de şapte ani, între 2024 şi 2030, dintre care 13,3 miliarde ar urma să provină din resurse extrabugetare.
Acest plan va trebui validat în fiecare an în bugetele de stat şi va duce la o creştere cu 40% în raport cu precedenta lege privind programarea militară (LPM), pentru perioada 2019-2025.
”Această LPM este marcată de o creştere foarte substanţială a creditelor”, a salutat joi raportorul în Senat Christian Cambon (dreapta). ”LPM se înscrie în mişcarea mondială pentru supraînarmare”, a deplâns pe de altă parte comunistul Pierre Laurent.
În Adunarea naţională, textul a fost adoptat miercuri cu voturile taberei prezidenţiale, dar şi cele ale opoziţiei de dreapta, extremă dreapta şi socialistă.
Divergenţe privind doctrina au apărut între tabăra prezidenţială şi o parte a stângii privind chestiunea costisitoare a descurajării nucleare (13% din credite) sau gradul în care se ţine cont de schimbarea climatică. Locul Franţei în NATO a marcat de asemenea dezbaterile şi provoacă divizare chiar în rândul stângii.
Trăgând învăţăminte din conflictul din Ucraina, LPM prevede 16 miliarde de euro pentru muniţii şi 5 miliarde pentru apărare sol-aer, dar nu scapă de amânarea unor livrări.
În pofida unor eforturi substanţiale – 268 de miliarde de euro pentru echipamente – armata va primi de exemplu mai puţine blindate, avioane Rafale sau fregate faţă de cât era prevăzut în precedenta programare.
Pentru a moderniza aparatul militar, legea prevede 10 miliarde de euro pentru inovare, 6 pentru spaţiu, 5 pentru drone, 4 pentru securitatea cibernetică şi sectorul digital.
În ceea ce priveşte efectivele, guvernul mizează pe 275.000 militari şi civili în 2030. Însă, ”în funcţie de realitatea pieţei muncii”, ministerul va putea acorda credite de ”recrutare” pentru fidelizarea trupelor, din care să se acorde prime sau avantaje profesionale.
O comisie parlamentară ”de evaluare” a exporturilor armatei va fi creată. Senatul a pledat pentru o comisie ”de control”.
Totodată, textul prevede şi o consolidare a Agenţiei naţionale a securităţii sistemelor de informaţii. În caz de ameninţare pentru securitatea naţională, aceasta va putea declanşa mai multe măsuri graduale coercitive împotriva unor nume de domenii şi să primească date privind reţeaua unui operator, în pofida temerilor stângii privind protecţia datelor.
