A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, în perioada 1880-1890, continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg.
A fost hirotonisit preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892) și a activat ulterior ca profesor titular la Catedrala Arhiepiscopală (din 1892). A deținut și funcția de director adjunct al corului Catedralei (1892), fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904.
La 27 martie 1918 corul lui Mihail Berezovschi a prezentat un concert festiv consacrat Actului Unirii Basarabiei cu România. La Chişinău a publicat, în şase volume creaţiile sale muzicale. A fost membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei „Cântecul Basarabiei”, vicepreşedinte al „Astrei” basarabene. Timp de 10 ani profesor şi director al „Şcolii de cântăreţi” din Chişinău şi profesor la Conservator. I-a fost elevă şi coristă celebra cântăreaţă şi artistă Maria Cibotari.
Notele muzicale ale multor lucrări ale lui Mihail Berezovschi s-au pierdut în timpul Războiului II Mondial, altele se păstrează în fondurile bibliotecilor din Moscova.
Toată viaţa a fost ispitit să picteze. A fost unul dintre cei mai activi membri ai Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia. Şi-a expus lucrările la toate cele 11 saloane de pictură, sculptură, desen, gravură şi artă decorativă, din 1921 şi până în anul 1939. De menţionat că doar la expoziţia din 1927, Mihail Berezovschi expune 22 de lucrări (peisaje), printre care: „Dimineaţă de iarnă”, „Clopotul de seară”, „Pe înserate” ş.a. Se ştie că la Chişinău câţiva colecţionari deţin pânze, cartoane, acuarele semnate de Mihail Berezovschi.
La 13 noiembrie 1940 moare Mihail Berezovschi şi unicul său fiu – chestorul Andrei Berezovschi. Unul moare în dreapta Prutului, altul – în stânga lui, fără să ştie unul de soarta celuilalt. Tiparul unui destin comun pentru mulţi, foarte mulţi basarabeni.
Sursa: nmuseum.blogspot.com
